"Principalii indicatori economici din Croaţia indică în această direcţie", a afirmat Merkel după întâlnirea de la Zagreb cu premierul croat Andrej Plenkovic, potrivit Agerpres.

Merkel a precizat că vede ambiţia Croaţiei "de a adera la euro până în 2024 ca foarte realistă". Cu toate că încă sunt multe de făcut, Croaţia este într-un stadiu înaintat cu pregătirile pentru a se alătura celor 19 state membre ale zonei euro, a afirmat cancelarul german.

Croaţia vrea să trimită în următoarele două luni o scrisoare de intenţie pentru a intra în ERM II (mecanismul ratelor de schimb - n. r.), anticamera pentru aderarea la moneda unică, a anunţat săptămâna aceasta ministrul croat de Finanţe, Minister Zdravko. Acesta a dat asigurări că autorităţile de la Zagreb sunt decise să adopte noi măsuri pentru modernizarea economiei şi reducerea datoriei, ca parte a procesului de aderare la euro.

Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei ţării candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a revizuit în creştere ratingul de credit al Croaţiei, de la "BB plus /B" la "BBB minus/A-3", cu perspectivă stabilă, datorită îmbunătăţirii profilului financiar şi a redresării economiei. De asemenea, S&P a lăudat intenţia Croaţiei de a intra în 2020 în mecanismul ratelor de schimb.

După şase ani, ratingul Croaţiei este din nou în categoria "investment grade" (recomandat pentru investiţii).

"Revizuirea în creştere reflectă îmbunătăţirii profilului financiar al Croaţiei, sprijinit de recenta redresare a economiei, şi măsurile de consolidare fiscală implementate de autorităţi. Din 2015 Croaţia înregistrează excedent fiscal primar iar nivelul datoriei ca procent fin PIB a scăzut cu zece puncte procentuale în perioada 2015 - 2018", se arată în comunicatul S&P.

După ce în 2018 PIB-ul Croaţiei a crescut cu 2,6%, S&P se aşteaptă ca avansul economiei să se modereze la aproximativ 2,5% în perioada 2019 - 2022.

De asemenea, până în 2022 datoria guvernamentală netă ar urma să scadă sub plafonul de 60% din PIB, de la nivelul ridicat de 75% din PIB înregistrat în 2015, estimează agenţia de evaluare financiară.