"Aş compara adoptarea de către România a monedei unice europene cu alte proiecte care au schimbat decisiv în bine societatea românească - aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi integrarea în Uniunea Europeană. De aceea am considerat că acest proces trebuie temeinic pregătit, cu implicarea întregii societăţi", a spus Dăncilă, la evenimentul de prezentare a Raportului de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, desfăşurat la Academia Română.

La începutul anului, prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că Guvernul îşi asumă obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024.

Premierul a subliniat că este esenţială intrarea într-o etapă premergătoare acestui proces, respectiv în mecanismul european al ratelor de schimb, şi, de asemenea, trebuie luate "măsurile necesare pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea unei creşteri economice sustenabile", pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor.

La sfârșitul anului trecut, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că “ar fi hazardat” să se spună acum că România va fi pregătită să intre în zona euro în anul 2024.

“Pe de o parte, 2024 este suficient de departe ca să putem fi pregătiţi până atunci, dar dacă ne uităm la situaţia de acum şi cu lipsa de reforme structurale de acasă ar fi hazardat să spun acum că suntem pregătiţi, că vom fi pregătiţi. Cu certitudine, până la urmă, cu toţii ne dorim să devenim membri în zona euro şi, la momentul potrivit, vom fi pregătiţi”.

Totodată, şeful statului a precizat că “astfel de declaraţii s-au tot făcut în România”. ″Şi acum câţiva ani a fost o declaraţie că în 2019 vom fi, pe urmă în 2021. În general, este bine să se facă astfel de declaraţii de intenţie, că vrem, dar a stabili acum termene fixe mi se pare încă devreme”, a afirmat Iohannis.

Isărescu: România ar putea intra în sistemul cursurilor de schimb în 2024

În luna noiembrie, anul trecut, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că România ar putea intra în sistemul cursurilor de schimb, o antecameră a zonei euro, în 2024, unde trebuie să rămână cel puţin doi ani până la adoptarea monedei unice.

Isărescu a subliniat că 2024 este un orizont rezonabil de intrare în sistemul cursurilor de schimb. “Orizonul rezonabil, pentru a intra în sistemul cursurilor de schimb, este 2024. De acolo, drumul este oar înainte, că durează doi ani sau mai mult”, a spus guvernatorul.

Anterior, ministrul Finanţelor indicase drept dată de aderare la moneda unică anul 2024, ceea ce presupunea intrarea în sistemul ratelor de schimb cel mai târziu în 2022.

“Nu este după cum vrea guvernatorul, unul sau altul, este o decizie politică, dar este o decizie de mare responsabilitate”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că România trebuie să intre pregătită în zona euro, care este o zonă de convergenţă.

”Zona euro este o uniune de convergenţă. Şi România a intrat în UE şi a avut cel mai ridicat nivel de convergenţă. (...) Nu este un sprint, este o cursă de rezistenţă”, a adaugat Isărescu.

Bulgaria, pe de altă parte – țară care a intrat în UE împreună cu România, a anunțat că pregătirile pentru a se alătura zonei euro sunt în grafic, iar statul balcanic ar putea adopta euro încă din ianuarie 2022.

Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar. Însă, pentru că Produsul Intern Brut per capita în Bulgaria este la jumătate faţă de media din UE, corupţia este răspândită, iar unele bănci înregistrează probleme s-au ridicat o serie de semne de întrebare cu privire la perspectiva aderării Bulgariei la zona euro.