Premierul sloven, Alenka Bratusek, a promis, intr-un discurs in Parlament, ca guvernul, instalat de circa o saptamana, va consolida bancile cu probleme si va imbunatati situatia finantelor publice, astfel incat Slovenia sa nu devina a sasea tara din zona euro care trebuie ajutata cu imprumuturi externe.

Liderii europeni incearca sa limiteze extinderea crizei datoriilor care a adus cel mai recent Cipru in situatia de a primi sprijin extern pentru a evita colapsul financiar. Lipsa detaliilor despre cum va incerca guvernul sloven sa rezolve problemele tarii a impins randamentul obligatiunilor pe zece ani in dolari la un nivel record, intr-o perioada in care statul trebuie sa se imprumute de pe pietele internationale.

"Evolutia din Cipru a cauzat temeri ca Slovenia va avea dificultati sa vanda obligatiuni in lunile urmatoare, in timp ce incearca sa-si recapitalieze sectorul bancar si sa treaca de la finantarea deficitului bugetar din surse locale la finantarea de pe pietele externe, cu un risc crescut de pierderi pe depozite", a scris Gillian Edgeworth, economist-sef la UniCredit Londra, intr-o nota catre clienti.

Randamentul pentru obligatiunile in dolari cu scadenta in 2022 ale Sloveniei a urcat cu 0,56 puncte procentuale, la 6,34%, potrivit datelor Bloomberg. Costul asigurarii datoriei tarii impotriva riscului de default a avansat cu 0,49 puncte procentuale miercuri, la 3,27%.

Tarile de la periferia zonei euro, precum Malta, Luxembourg si Slovenia au incercat sa se distanteze rapid de criza bancara care a fortat Cipru sa accepte un acord pentru imprumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro, in schimbul unei restructurari dure a sectorului bancar.

Economia Sloveniei s-a confruntat cu doua recesiuni in ultimii patru ani, situatie care a crescut numarul falimentelor. Bancile au in portofolii credite neperformante echivalente cu 20% din PIB.

Slovenia are nevoie de finantare externa de circa 3 miliarde de euro in acest an, iar bancile de capital suplimentar de 1 miliard de euro, potrivit unui raport FMI.