Astfel, DUP ar vrea ca Parlamentul nord-irlandez să aibă puterea de a alege pe care să le păstreze, relatează Reuters, preluată de News.ro.

”Singurele aranjamente pe care le acceptăm în Irlanda de Nord sunt cele în care Adunarea ar avea un control total asupra legislaţiei europene”, a declarat la BBC un purtător de cuvânt al DUP, Sammy Wilson.

”În acest cadru, noi intenţionăm să adoptăm o legislaţie adaptată, dacă noi credem că este în interesul economiei nord-irlandeze”, a adăugat el.

Sammy Wilson reacţiona în urma unor dezvăluiri, joi seara, ale cotidianului The Times, potrivit căruia DUP nu ar mai fi închis faţă de aplicarea anumitor reglementări europene în Irlanda de Nord după Brexit, în cadrul unui nou acord vizând să înlocuiască ”plasa de siguranţă” (”backstop”) la frontiera irlandeză.

Citește și: Podul care ar putea scoate Brexitul din impas. Boris Johnson vrea să lege Irlanda de Nord de Regat

Potrivit ziarului, care cita surse anonime, DUP, care susţine guvernul premierului britanic Boris Johnson, ar fi spus - în discuţii private - că nu s-ar mai opune unor controale în Marea Irlandei.

DUP - ostil faţă de tot ceea ce ar putea aduce o reunificare a Irlandei - ar aştepta în schimb de la UE să renunţe la ipoteza unei menţineri a Irlandei de Nord într-o uniune vamală, potrivit The Times.

Conducătoarea DUP Arlene Foster a reacţionat faţă de aceste informaţii joi seara, pe Twitter. Ea a dat asigurări că partidul său va refuza orice acord al unei ieşiri din UE care ”divizează piaţa internă a Regatului Unit”.

Îngrijorările în privința unui Brexit fără acrod sunt din ce în ce mai mari atât la Londra, cât și la Dublin, pentru ca o frontieră fizică între Irlanda și Irlanda de Nord ar reactiva un conflict stins în ultimii 20 de ani.

Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea în Parlamentuil britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.