La finalul şedinţei de la Bursa de Mărfuri din New York (Nymex), cotaţiile futures ale petrolului Texas cu furnizarea în mai au scăzut cu cifra record de 55,9 dolari faţă de sesiunea de vineri.

Analiştii au subliniat că aceste contracte pentru mai nu vor mai fi în curând indice de referinţă al petrolului din SUA şi începând de marţi va trebui analizată evoluţia contractelor futures pentru iunie, în funcţie de volumul cererii.

Luni, contractele pentru iunie erau încheiate la 20,43 dolari, fiind deja o cerere mai mare faţă de mai, respectiv de cinci ori.

"Colapsul (...) este în primul rând o reflecţie a comercianţilor care au semnat contracte până în iunie, astfel că nimeni nu vrea să obţină livrarea deoarece toată capacitatea de înmagazinare este aproape completă", a avertizat Edward Moya, analist senior de piaţă la Oanda, potrivit Agerpres.

Acesta este un punct important pentru a înţelege ce s-a întâmplat luni: nu mai există spaţiu de înmagazinare şi marile operaţiuni ale Guvernului SUA de a face stocuri deja sunt aproape finalizate, şi, din acest motiv, un cumpărător poate ajunge să primească bani pentru a cumpăra petrol.

Astfel, firma de consultanţă în energie Rystad Energy a subliniat că piaţa ştie că stocurile de petrol ale SUA vor fi la maximum foarte repede, şi în aceeaşi măsură rafinăriile vor continua să-şi reducă semnificativ activitatea, din cauza lipsei de spaţii de înmagazinare, în special pentru benzină, fără a vinde.

"Credem că stocurile comerciale de petrol ale SUA vor fi la niveluri fără precedent la finele lui aprilie", a concluzionat Rystad Energy.

Pandemia de coronavirus a lovit dur activitatea economică în toată lumea şi a diminuat cererea de petrol. Deşi OPEC şi aliaţii săi au încheiat un pact istoric la începutul acestei luni pentru a reduce producţia cu 9,7 milioane barili pe zi începând cu 1 mai, mulţi consideră că nu va fi suficient pentru a contracara scăderea cererii.

Totodată, contractele futures pentru benzină cu scadenţa în mai s-au redus până la 0,66 dolari galonul şi cele pentru gaze naturale s-au încheiat la 1,91 dolari 1.000 mc.

Ce înseamnă pentru România prăbușirea prețului petrolului

“Pe termen scurt, România nu va fi afectată de scăderea drastică a prețului petrolului din Statele Unite. În acest moment, consumăm foarte mult petrol din producția internă ceea ce face ca economia noastră să nu fie încă influențată de criza petrolului din Statele Unite. Pentru mine, ca ministru al Economiei, este îngrijorătoare această situație pentru că economia globală va fi influențată negativ de faptul că SUA nu reușesc, în momentul de față, să vândă petrolul la un preț corect. Un preț corect pe piață ne arată că o economie funcționează optim”, a explicat ministrul Economiei, Virgil Popescu, pe pagina sa de Facebook.

Într-un raport dat publicității săptămâna trecută, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a anunțat că cererea globală de petrol ar urma să înregistreze în 2020 o scădere record cu 9,3 milioane de barili pe zi, din cauza paralizării economiei mondiale, ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Această cădere "istorică" va duce consumul mondial de petrol la nivelul din anul 2020, în jurul valorii de 90,5 milioane de barili pe zi, estimează agenţia cu sediul la Paris, care mizează totuşi pe o revenire progresivă pe parcursul celui de al doilea semestru.

Potrivit IEA, în luna aprilie a acestui an, cererea mondială de petrol ar urma să scadă cu 29 de milioane de barili pe zi, până la nivelul de consum înregistrat în 1995, de aproximativ 70,4 milioane de barili pe zi.

Consumul ar urma să mai scadă cu alte 26 milioane de barili pe zi în luna mai şi cu 15 milioane barili pe zi în iunie. În aceste condiţii, IEA susţine că niciun acord de reducere a producţiei nu va putea compensa în totalitate scăderile pe termen scurt cu care se confruntă piaţa petrolieră.

"Nu există un acord fezabil care să poată reduce oferta îndeajuns pentru a compensa astfel de diminuări ale cererii pe termen scurt. Cu toate acestea, progresele din ultima săptămână sunt un început solid", susţine IEA în raportul său pe luna aprilie.

După mai multe zile de negocieri, Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi producători, reuniţi într-un grup denumit OPEC+, au convenit să-şi reducă producţia cu 9,7 milioane barili pe zi în lunile mai şi iunie, o reducere echivalentă cu aproximativ 10% din producţia mondială de petrol.