Acordul finalizat duminică după discuţii maraton, desfăşurate pe parcursul a patru zile, reprezintă cea mai mare reducere a producţiei de petrol din istorie.

Preţul petrolului West Texas Intermediate a scăzut luni cu 1,54%, la 22,41 dolari pe baril, după ce pe parcursul tranzacţiilor a urcat cu până la 8%.

Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a închis în urcare cu numai 33 de cenţi, la 31,81 de dolari pe baril, scrie News.ro.

Grupul de producători, cunoscut sub numele de OPEC+, a propus iniţial ca producţia de petrol să fie redusă cu 10 milioane de barili pe zi, reprezentând circa 10% din livrările de ţiţei la nivel global, dar Mexicul a refuzat să suporte reducerea care îi revenea.

Potrivit noului acord, Mexicul va reduce lvrările de petrol cu 100.000 de barili pe zi, faţă de alocarea iniţială de 400.000 de barili pe zi.

Reducerea producţiei de petrol cu 9,7 milioane de barili pe zi va intra în vigoare pe 1 mai şi va fi aplicată până la sfârşitul lunii iunie. Ulterior, reducerea va fi limitată la 7,7 milioane de barili pe zi din iulie şi până la sfârşitul anului 2020 şi la 5,8 milioane de barili pe zi din ianuarie 2021 şi până în aprilie 2022.

Grupul, care reuneşte 23 de ţări producătoare de petrol, se va reuni din nou pe 10 iunie pentru a stabili dacă vor fi necesare noi măsuri.

Preţurile petrolului Brent şi WTI au scăzut cu mai mult de jumătate faţă de nivelurile înregistrate la începutul acestui an, din cauza prăbuşirii cererii provocată de pandemia de coronavirus.

Norvegia nu a decis încă dacă reduce producţia

Norvegia, cel mai mare producător de petrol din Europa Occidentală, va anunţa în curând dacă îşi reduce producţia de ţiţei, a declarat luni ministrul Energiei, Tina Bru.

"Acordul convenit în rândul statelor producătoare OPEC+ este foarte pozitiv", a declarat Tina Bru, adăugând că Norvegia va lua o decizie cu privire la o posibilă reducere a producţiei "în viitorul apropiat".

OPEC+ a subliniat că ar dori ca şi alţi producători de petrol, precum SUA, Canada, Brazilia şi Norvegia, să îşi reducă şi ei producţia cu o cantitate cumulată de cinci milioane barili de petrol pe zi.

Norvegia a informat că va analiza o reducere unilaterală a producţiei sale în sprijinul acordului dar nu a precizat cât de mare ar putea fi această reducere potenţială.

În luna februarie a acestui an, producţia de ţiţei a Norvegiei a fost de 1,75 milioane barili pe zi, în creştere cu 26% comparativ cu luna februarie a anului trecut. Dacă se adaugă şi producţia de condensat şi gaze naturale lichide, producţia de hidrocarburi a Norvegiei a fost de 2,1 milioane barili pe zi, echivalentul a aproximativ 2% din producţia mondială.

Consumul mondial de combustibil este cu aproximativ 30% mai mic din cauza pandemiei de coronavirus care a ucis peste 100.000 de persoane şi a introdus în carantină guverne şi companii din întreaga lume.

"Nu ne aşteptăm la o revenire sustenabilă a preţului la petrol până la apariţia pe piaţă a unei cereri semnificative, în trimestrul al treilea", susţine Harry Tchilinguirian, analist la BNP Paribas.