"Am ajuns la un acord istoric pentru reducerea producţiei statelor membre ale OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi alţi producători de petrol) cu aproape 10 milioane de barili pe zi, începând de la 1 mai", a precizat pe Twitter ministrul kuweitian al petrolului, Khaled al-Fadhel, potrivit Agerpres, care preia AFP.

Ministrul mexican al energiei, Rocio Nahle, a anunţat la rândul său că s-a ajuns la un acord privind o scădere a producţiei cu 9.7 milioane de barili pe zi începând din mai şi le-a mulţumit membrilor OPEC pentru susţinerea acordată, a relatat Reuters.

Pandemia de coronavirus a provocat un dezechilibru pe piaţa petrolieră mondială, unde oferta era deja excedentară, iar acum a ajuns la un nivel fără precedent, având în vedere restricţiile de deplasare adoptate în întreaga lume pentru a evita propagarea virusului. Din cauza restricţiilor cererea mondială de petrol a scăzut cu aproximativ 30 milioane barili pe zi, sau aproximativ 30% din producţia mondială.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său american, Donald Trump, au subliniat duminică "marea importanţă" a acordului OPEC şi partenerilor acesteia privind reducerea istorică a producţiei de petrol.

În cursul unei discuţii telefonice a celor doi lideri, "s-a notat încă o dată marea importanţă a acordului în format OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi alţi producători de petrol) privind scăderea producţiei de petrol", a făcut cunoscut Kremlinul într-un comunicat.

Kremlinul a precizat că un apel comun a avut, de asemenea, loc Vladimir Putin, Donald Trump şi regele Salman al Arabiei Saudite.

"Cei trei lideri au sprijinit acordul încheiat în cadrul OPEC+ privind limitarea voluntară şi treptată a producţiei de petrol în scopul de a stabiliza piaţa mondială şi de a asigura viabilitatea economiei mondiale", a afirmat comunicatul.

Prețul petrolului a crescut deja cu 4%

Cotaţia barilului de petrol a crescut luni dimineaţa cu peste un dolar, după ce marii producători au ajuns la un acord cu privire la cea mai mare reducere a producţiei convenită vreodată, însă câştigurile de pe urma acestei decizii au fost limitate de îngrijorările că nici măcar această scădere record nu va fi suficientă pentru a rezolva problema supraofertei.

După mai multe zile de negocieri, Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), Rusia şi alţi producători, reuniţi într-un grup denumit OPEC+, au convenit duminică să-şi reducă producţia cu 9,7 milioane barili pe zi în lunile mai şi iunie, o reducere echivalentă cu aproximativ 10% din producţia mondială de petrol.

Ca reacţie la decizia OPEC+, în jurul orei 05.19 GMT, cotaţiile futures la ţiţeiul Brent au crescut cu 1,29 dolari sau 4,1%, până la 32,77 dolari per baril, în timp ce cotaţiile futures la barilul de ţiţei american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 1,01 dolari sau 4,4%, până la 23,77 dolari per baril.

"Acest acord permite industriei mondiale a petrolului, economiilor naţionale şi altor industrii dependente de petrol să evite o criză gravă", susţine vicepreşedintele IHS Markit, Daniel Yergin. "Acest acord limitează acumularea de stocuri, ceea ce va reduce presiunile asupra preţurilor când situaţia va reveni la normal, indiferent când va avea loc această revenire", a adăugat Yergin.

În pofida acestei reduceri fără precedent a producţiei de petrol, îngrijorările cu privire la evoluţia cererii de petrol au limitat câştigurile înregistrate de cotaţiile barilului de petrol. Consumul mondial de combustibil este cu aproximativ 30% mai mic din cauza pandemiei de coronavirus care a ucis peste 100.000 de persoane şi a introdus în carantină guverne şi companii din întreaga lume.

"Nu ne aşteptăm la o revenire sustenabilă a preţului la petrol până la apariţia pe piaţă a unei cereri semnificative, în trimestrul al treilea", susţine Harry Tchilinguirian, analist la BNP Paribas.

OPEC, Rusia şi alţi producători de petrol, regrupaţi în alianţa OPEC+, şi-au prezentat joi planurile pentru a-şi reduce producţia cu peste o cincime, însă au subliniat că un acord final depinde de alăturarea Mexicului, care potrivit surselor consideră că efortul care i se solicită este excesiv comparativ cu alţi producători.