Preţul aurului a depăşit joi pragul psihologic de 1.500 dolari o uncie, din cauza incertitudinilor legate de escaladarea conflictului comercial dintre SUA şi China, transmite Reuters.
Pe piaţa spot, la ora 04:39 GMT, o uncie de aur se situa la 1.500,20 dolari, după ce în cursul şedinţei de miercuri a urcat cu 2%, depăşind pragul psihologic de 1.500 dolari, pentru prima dată din aprilie 2013.
Pe piaţa din SUA, cotaţiile futures la aur au scăzut cu 0,4%, până la 1.513 dolari o uncie, scrie
Agerpres.
Bursele din întreaga lume au înregistrau în ultimele zile scăderi semnificative, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că va impune de luna viitoare taxe vamale suplimentare de 10% pentru importuri de bunuri din China în valoare de 300 de miliarde de dolari.
Revenirea aversiunii faţă de risc a dus la majorarea cererii pentru activele considerate sigure: aurul, yenul japonez şi francul elveţian.
Săptămâna trecută, Rezerva Federală a SUA a redus rata dobânzii de referinţă cu un sfert de punct procentual, în linie cu estimările analiştilor, la un interval cuprins între 2% şi 2,25%. A fost prima reducere a costului creditului din decembrie 2008, în perioada de vârf a crizei financiare globale.
Pe fondul temerilor privind încetinirea economiei mondiale, băncile centrale din Noua Zeelandă, India şi Thailanda au surprins pieţele cu reduceri semnificative ale dobânzilor.
În ceea ce priveşte cotaţia altor metale preţioase, platina s-a apreciat cu 0,4% până la 865,73 dolari uncia, paladiul a crescut cu 1,1% până la 1.430,38 dolari uncia iar argintul s-a apreciat cu 0,3% până la 17,15 dolari uncia
"Aurul este mai atractiv atunci când piaţa bursieră se prăbuşeşte. În prezent, metalul galben şi-a redobândit o parte din atractivitatea sa de valoare de refugiu", aprecia recent Brian Lan, director la dealerul GoldSilver Central din Singapore.
De ce scumpirea aurului nu este o veste bună
Aurul tinde să se scumpească în vremuri de incertitudine economică și de cădere a burselor sau atunci când oamenii sunt îngrijorați din cauza inflației.
În astfel de momente, investitorii caută să își pună banii la adăpost, cumpărând metal prețios. O astfel de perioadă traversează lumea în prezent.
Luni, Banca Centrală a Chinei a lăsat moneda naţională să se deprecieze sub pragul de şapte yuani pentru un dolar, cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani. Decizia a fost luată că urmare a escaladării războiului comercial dintre Washington şi Beijing și a provocat o furtună pe pieţele financiare din lumea întreagă.
Ea semnalează în fapt o nouă etapă a războiului comercial declanşat prin taxele vamele punitive de Donald Trump în urmă cu peste un an, pentru a forţa Beijingul să negocieze un acord comercial care să reducă deficitul şi practicile considerate neloiale de Washington.
Deprecierea vine pe fondul declinului pieţelor bursiere din întreaga lume, după ce vineri preşedintele american Donald Trump a anunţat că va impune de luna viitoare taxe vamale suplimentare de 10% pentru importuri de bunuri din China în valoare de 300 de miliarde de dolari. China a dat asigurări că va reacţiona la decizia şefului statului american, provocând o undă de şoc pe plan global.
După căderile de pe pieţele asiatice şi europene, cei trei mari indici de pe Wall Street au înregistrat cea mai proastă zi a anului: Dow Jones Industrial Average a pierdut 2,90%, Nasdaq a pierdut 3,47%, iar indicele S&P 500 s-a devalorizat cu 2,98%.
În replică, SUA au acuzat oficial China că şi-a slăbit deliberat moneda. Dar această decizie a Chinei urmează după ameninţarea lui Donald Trump de a impune taxe vamale suplimentare pentru cvasitotalitatea importurilor chineze de la 1 septembrie, în pofida reluării negocierilor comerciale la înalt nivel între Washington şi Beijing, care se aflau într-un punct mort din primăvară.