Monedele acestor tari s-au prabusit cu 15-20% pe parcursul anului trecut, iar caderea a continuat si luna trecuta, in ciuda unei serii de decizii agresive si neasteptate luate de bancile centrale pentru a limita prabusirea.

Dar ce a mers prost, dupa ani de zile de dezvoltare economica rapida?

In primul rand, cresterea economica a incetinit, ca urmare a crizei financiare care a afectat intreaga lume. Ca si grup, economiile in curs de dezvoltare au crescut in ultimii 10 ani cu 6,4%. Anul trecut, aceasta crestere a fost de doar 4,5%, iar previziunile pentru 2014 sunt modeste.

Iar semnele de instabilitate venite din China arunca o umbra imensa pe sistemul bancar de la Beijing, crescand ingrijorarile legate de o eventuala prabusire a creditarii, ceea ce ar face imposibila cresterea prognozata de 7,5%. De altfel, lucrurile s-au inrautatit deja dupa anuntarea primei scaderi a productiei industriale, la sase luni.

Sursa de bani ieftini este, de asemenea, pe terminate, dupa ce Rezerva Federala a anuntat ca va continua sa limiteze achizitiile de obligatiuni cu cate 10 miliarde de dolari lunar. Acest lucru inseamna ca banca centrala a SUA va pompa doar 65 de miliarde de dolari in economie, in aceasta luna, cu 20 de miliarde mai putin decat in decembrie. Iar infuzia de bani ar putea lua sfarsit pana la finele acestui an.

Dar toate aceste lucruri nu explica pe deplin caderile dramatice de pe pietele emergente. Sa luam de exemplu India. “Decizia Fed era asteptata si nu ar fi trebuit sa fie o surpriza pentru piata indiana”, a spus ministrul indian de finante, in urma cu cateva zile. Banca centrala a surprins investitorii majorand dobanzile, in efortul de a calma caderea monedei.

Si totusi, politica de normalizare monetara graduala si cresterea dobanzilor in SUA determina investitorii sa pompeze mai putini bani in economiile emergente, in special in cele care nu au reusit, in anii de expansiune economica, sa-si rezolve problemele financiare.

De aceea vorbim acum de “Grupul celor cinci economii fragile”. In ultimii ani, toate au avut cresteri economice incetinite, au fost dependente de capitalul strain si au mentinut cu incapatanare o inflatie ridicata, intre 6 si 11%.

Economistul sef al HSBC, Stephen King, spunea ca unele dintre cele mai slabe tari in curs de dezvoltare experimenteaza o lipsa de competitivitate similara cu cea intalnita in tarile de la periferia zonei euro, inainte de izbucnirea crizei din Europa.

Disensiunile politice sunt un alt factor pe care il impartasesc toate aceste economii si care determina instabilitate in piata. Toate cele cinci tari enumerate mai sus au alegeri in 2014, ceea ce amana reformele dureroase de care au nevoie pentru redresare.

In Turcia, unde lira s-a prabusit la un nivel record in aceasta saptamana, in ciuda faptului ca banca centrala a dublat dobanzile peste noapte, premierului i s-a cerut demisia, in urma unor acuzatii de coruptie. In acest an, in tara au loc alegeri local.

Congresul National African, pe de alta parte, este de asteptat sa piarda algerile parlamentare, dar va avea cel mai probabil majoritate si va forma viitorul guvern sud-african. Prin urmare, sansele unor reforme majore sunt minime.

Ministrul de finante al Indiei, vorbea, la Forumul Economic de la Davos, despre evolutiile din tara sa inaintea alegerilor nationale, dar cel mai probabil tara va fi condusa de o coalitie slaba, pentru care va fi imposibil sa ia masuri drastice pentru redresarea economiei.

Daor economia Braziliei ar putea sa ia o gura de aer, in timpul Campionatului Mondiala de fotbal, din iunie. In rest, riscurile pentru cele mai mari economii din America latina si sudul Asiei sunt inca foarte ridicate.