Provincia condusă de britanici a rămas fără un executiv descentralizat de peste doi ani, după ce naţionaliştii irlandezi Sinn Fein s-au retras din guvernul în care împărţeau puterea cu Partidul Democratic Unionist (DUP) probritanic.

Dar împuşcarea mortală săptămâna trecută a jurnalistei Lyra McKee, în vârstă de 29 de ani, în timpul unor revolte ale militanţilor naţionalişti irlandezi la Londonderry (nordul Irlandei de Nord), a crescut presiunea asupra partidelor pentru restabilirea guvernului regional, punctul central al acordului de pace în Irlanda de Nord din 1998.

"Venind împreună cu alţi lideri politici la Catedrala St Anne pentru a aduce un omagiu lui Lyra McKee, am exprimat voinţa clară a oamenilor din aceste insule de a respinge violenţa şi sprijini pacea", au declarat prim-ministrul britanic Theresa May şi premierul irlandez Leo Varadkar într-un comunicat comun.

Discuţiile vor implica toate principalele partide politice din Irlanda de Nord, precum şi cele două guverne, au precizat May şi Varadkar în acest comunicat.

Cei doi lideri au mai spus că vor avea ca obiectiv "restabilirea rapidă a funcţionării complete a instituţiilor democratice", rezultată din Acordul din Vinerea Mare din 1998, sau Acordul de la Belfast.

"Vom revizui progresele înregistrate la sfârşitul lunii mai", au adăugat ei.

Frontiera problemă dintre cele două Irlande

Frământările sociale și politice în Irlanda de Nord s-au intensificat în ultimii doi ani, în contextul negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Discuțiile Londrei cu Bruxelles-ul s-au împotmolit de fiecare dată în găsirea unei soluții pentru frontiera dintre cele două Irlande, acesta fiind și motivul pentru care acordul negociat de Theresa May a fost respins de trei ori de Parlamentul britanic.

Tensiunile sociale de săptămâna trecută, care au culminat cu împuşcarea mortală a jurnalistei Lyra McKee, au sporit temerile privind reactivarea terorismului în Irlanda de Nord, o provincie cu o istorie recentă agitată și sângeroasă.

Multe voci au avertizat asupra faptului că o ieșire necontrolată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, care va trasa orice fel de graniță între Irlanda și Irlanda de Nord, va duce la reactivarea confictului dintre republicani și unioniști, conflict care, timp de trei secole, a făcut mii de victime.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, respingerea în Parlamentuil britanic a acordului cu UE ridică îngrijorări în ceea ce privește această frontieră.

Timp de trei decenii, în perioada Tulburărilor (the Troubles), ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale - conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război - în special eliminând posturile militare de control la frontieră.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.