Motiunea de cenzura impotriva Comisiei Europene va fi dezbatuta in prezenta presedintelui CE, Jean-Claude Juncker, si a intregului colegiu al comisarilor si va fi supusa la vot joi, potrivit site-ului PE.

Motiunea a fost depusa de 76 de deputati membri ai grupului eurosceptic EFDD si non inscrisi, dupa dezbaterea "LuxLeaks" care a avut loc la 12 noiembrie, in sesiunea plenara, cu presedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Textul motiunii a obtinut numarul necesar de semnaturi, o zecime din numarul de eurodeputati, si a fost inmanat presedintelui Parlamentului, Martin Schulz, la 18 noiembrie.

Prin acest vot, eurodeputatii vor sa confirme faptul ca nu mai au deloc incredere in Juncker, ca presedinte al Comisiei Europene si reprezentant al cetatenilor in UE.

Pentru a reusi demiterea Comisiei, motiunea de cenzura trebuie sa obtina o dubla majoritate: doua treimi din voturile exprimate si majoritatea membrilor PE (cel putin 376).

Potrivit site-ului EUObserver.com, principalele grupuri politice din PE - popularii, socialistii si liberalii - au indicat ca nu vor vota impotriva lui Juncker, astfel ca motiunea nu are sanse sa fie adoptata.

Jean-Claude Juncker a respins anterior acuzatiile privind un "conflict de interese" in contextul dezvaluirilor referitoare la existenta unui sistem de evaziune fiscala in timp ce era premier al Luxemburgului, reiterand determinarea de a combate fraudele fiscale. "Comisia Europeana va lupta impotriva evaziunii si fraudelor fiscale. As vrea ca toata lumea sa stie ca acestea nu sunt vorbe in vant, ci aceasta este intentia Comisiei Europene", a declarat Juncker la 12 noiembrie.

Presedintele CE a precizat ca va propune o lege care sa prevada un schimb automat de informatii pentru acorduri fiscale cu companiile. "Nu sunt arhitectul sistemului fiscal din Luxemburg, dar sunt responsabil din punct de vedere politic", a subliniat Juncker, care a fost timp de 18 ani, intre 1995 si 2013, premier al Luxemburgului, unul dintre principalele paradisuri fiscale din lume. "Practica acordurilor fiscale anticipate este intalnita in 22 de state membre ale Uniunii Europene", a explicat el.

Luxemburgul este acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscala favorabil companiilor multinationale, scandalul, denumit "LuxLeaks", fragilizand pozitia noului presedinte al CE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Potrivit publicatiei Les Echos, Comisia Europeana a initiat de cateva luni investigatii referitoare la acorduri fiscale anticipate aplicate in Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizand multinationale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole si grupul Rothschild. In perioada 2002-2010, Luxemburg ar fi implementat, potrivit unei anchete realizate de 40 de publicatii internationale, acorduri fiscale cu 340 de multinationale, printre care se numara si Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG si Axa, scopul fiind reducerea impozitelor.

Consortiul international al jurnalistilor de investigatie (ICIJ) a examinat circa 28.000 de pagini de documente despre acorduri fiscale anticipate aplicate in Luxemburg. Potrivit AFP, practica acordurilor fiscale anticipate, legala si aplicata inclusiv de alte tari, permite unei companii sa solicite in avans informatii despre modul in care situatia sa va fi abordata de administratia fiscala a unui stat, in scopul obtinerii de garantii juridice si al optimizarii sistemului de impozitare.

"Companiile multinationale se bazeaza pe regulile fiscale flexibile din Luxemburg, dar profita si de lipsa reglementarilor la nivel international pentru a transfera profituri care sa evite impozitarea sau sa beneficieze de reduceri fiscale", comenteaza Le Monde, preluat de Mediafax.