Echipa prezidata de catre Jean-Claude Juncker intra in functiune sambata. Insa isi va incepe activitatea de luni. Dosarele nu lipsesc, de la criza din Ucraina si pana la negocierile comerciale cu Statele Unite. Dar prioritatea afisata de catre Juncker este relansarea cresterii economice si a crearii de locuri de munca.

"Lunile viitoare vor fi extrem de grele, cu previziunile Comisiei, avizarea diverselor bugete pentru noiembrie si pregatirea planului de investitii", subliniaza Pierre Moscovici, insarcinat cu portofoliul Afacerilor Economice.

El urmeaza sa prezinte inca de marti noile previziuni economice ale Comisiei si sa ia act de slabiciunea economiei in zona euro. Acest exercitiu va avea, din nou, semnificatia unui important examen oral, dupa audierea in Parlamentul European (PE), unde a fost criticat, unii indoindu-se de capacitatea fostului ministru francez al Finantelor de a judeca cu neutralitate situatia din tara sa.

Terenul a fost dominat de catre predecesorul sau, finlandezul Jyrki Katainen. El a decis saptamana aceasta sa nu respinga niciun proiect de buget din zona euro. Franta si Italia au scapat de un scenariu extrem de umilitor, chiar daca dosarul nu este inchis.

Comisia nu a exclus ca ar putea sa ceara "masuri suplimentare" de reducere a deficitelor anumitor state membre, amenintand inclusiv cu aplicarea unor amenzi in cazul nerespectarii regulilor, o adevarata sabie a lui Damocles pentru Franta, care ar urma sa-si aduca deficitul public sub pragul de 3% abia pana in 2017, cu inca doi ani intarziere.

Examinarea aprofundata a bugetelor urmeaza sa aiba loc la jumatatea lui noiembrie, inaintea reuniunii zonei euro special consacrate acestui dosar la sfarsitul lunii.

Plan de investitii de 300 mld. euro, pentru relansarea economiei

Cel mai mare dosar al Comisiei Juncker este fara indoiala planul masiv de investitii, in valoare de 300 de miliarde de euro, destinat relansarii crearii de locuri de muna si economiei, aflate in pana pe tot continentul. "Este urgent", a subliniat in PE Jean-Claude Juncker, noul presedinte al Comisiei, care s-a angajat sa-l prezinte pana la Craciun.

Ideea este sa se avanseze repede, iar rezultatele sa fie mai bune decat ale "Pactului pentru crestre economica" in valoare de 120 de miliarde de euro, lansat in 2012, care si-a aratat rapid limitele. Pentru accelerarea ritmului, Parisul si Berlinul mizeaza pe pozitii comune, pe care cele doua capitale vor sa le prezinte la inceputul lui decembrie.

Insa conturul planului ramane extrem de ambiguu: originea fondurilor si repartizarea efortului intre sectoarele public si privat nu este reglementat, iar Berlinul refuza sa semneze cecuri pentru stimularea activitatii. "Ni s-a confirmat ca va exista un plan cu noi resurse publice, insotit de investitii private", dadeau asigurari socialistii din cadrul PE, la inceputul lui octombrie.

Juncker insista saptamana trecuta asupra faptului "acest pachet nu poate sa fie finantat prin deficite extinse", indemnand sectorul privat sa participe la efort, alaturi de fonfurile publice.

Pentru moment exista o singura certitudine: Banca Europeana pentru Investitii (BEI) urmeaza sa contribuie. "Pivotul este necesar sa fie BEI, dar va fi necesar sa-si asume riscuri reale, cu parghii reale. O crestere de capital ar putea servi la maximizarea efectului de pargie", apreciaza un diplomat european, care intentioneaza sa trezeasca institutia, perceputa adesea ca o "frumoasa adormita".

Alta ideea a fost indepartata deja, in urma refuzului Germaniei, si anume recurgerea la Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro, care are o capacitate de imprumut de 500 de miliarde de euro, dintre care in prezent sunt disponibile 450.

Planul de investitii urmeaza sa constituie punctul culminant al summitului european de la sfarsitul anului, prevazut in perioads 18-19 decembrie.

Cresterea economica, lupta impotriva somajului si salariu minim in toate statele membre

Lupta impotriva somajului si relansarea economica reprezinta o prioritate pentru noua Comisie. Imediat ce a fost desemnat la conducerea Executivului european, Jean-Claude Juncker a promis un plan de investitii pe trei ani in valoare de 300 de miliarde de euro, suma care va fi luata din fondurile europene si din resursele Bancii Europene de Investitii.

In plus, Juncker a infiintat un post de vicepresedinte al Comisiei Europene special pentru gestionarea acestei prioritati, insa acesta risca sa aiba o marja de manevra limitata, intrucat Executivul de la Bruxelles are prerogative reduse in domeniul social. O alta dificultate va fi legata de dezbaterea intre austeritate si cresterea economica, unii temandu-se ca o politica in favoarea cresterii economice va duce la o relaxare a reformelor si a masurilor de diminuare a deficitelor publice.

Tari precum Franta si Italia se pronunta pentru relaxarea austeritatii bugetare, un apel care intampina periodic opozitia statelor ce sutin "consolidarea bugetara", in special Germania. La Bruxelles, se pariaza mai degraba pe acordurile comerciale, piata interna sau dezvoltarea digitala pentru infiintarea de noi locuri de munca si relansarea economiei.

Ideea privind stabilirea unui salariu minim in fiecare stat membru UE, promovata de stanga, a castigat sustinere, in special dupa formarea coalitiei intre conservatori si social-democrati in Germania. La randul sau, viitorul presedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sustine o astfel de initiativa.

Acordul comercial cu Statele Unite

Acordul Transatlantic de Liber Schimb (TTIP) lansat de Comisia Barroso a fost criticat pentru lipsa de transperanta, iar europenii si-au exprimat temerile cu privire la accesul produselor modificate genetic pe piata din UE. Dezbaterea are in vedere in prezent posibile ingerinte ale companiilor straine in politicile publice, prin intermediul unei proceduri de arbitraj existenta in Statele Unite.

Dezacordurile intre cele doua blocuri sunt numeroase si incetinesc negocierile, deja puse la grea incercare de scandalul de spionaj aparut la sfarsitul anului 2013. In consecinta, sansele semnarii tratatului pana la sfarsitul anului 2015 sunt foarte reduse. Progresul negocierilor va depinde de comisarul pentru Comert Cecilia Malmström si de increderea pe care aceasta va reusi sa o restabileasca in capitalele europene.

Diversificarea resurselor energetice, in contextul tensiunilor cu Rusia

Folosirea energiei ca arma politica de catre Rusia ii obliga pe europeni sa diversifice si sa securizeze sursele de aprovizionare. In acest sens, toate optiunile sunt pe masa, inclusiv energia nucleara si gazele de sist. Obiectivul final este reducerea dependentei de Rusia si plata unei facturi de 400 de miliarde de euro anual pentru achizitionarea de petrol, gaze si carbune de catre statele europene.

Va trebui insa sa se tina cont de obiectivele luptei impotriva incalzirii climatice si de faptul ca strategia energetica apartine exclusiv guvernelor, dar si de obstacolele care ar putea fi ridicate de marile companii ale caror interese vor fi amenintate.