Reactia lui Juncker, la acuzatiile generate de scandalul LuxLeaks: Nu sunt cel mai bun prieten al marelui capital
Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, respinge acuzatiile privind "conflict de interese", in contextul dezvaluirilor referitoare la existenta unui sistem de evaziune fiscala in timp ce era premier al Luxemburgului, reiterand determinarea de a combate fraudele fiscale.
Jean-Claude Juncker a refuzat vehement sa fie descris ca fiind "cel mai bun prieten al marelui capital".
"Nu ma descrieti pe mine ca fiind cel mai bun prieten al marelui capital; marele capital are mai multi prieteni in aceasta casa", a declarat Juncker, chemat la audieri in Parlamentul European pe tema LuxLeaks.
"Comisia Europeana va lupta impotriva evaziunii si fraudelor fiscale. As vrea ca toata lumea sa stie ca acestea nu sunt vorbe in vant, ci aceasta este intentia Comisiei Europene", a declarat Juncker, conform AFP, citata de Mediafax.
Presedintele CE a precizat ca va propune o lege care sa prevada un schimb automat de informatii pentru acorduri fiscale cu companiile.
"Nu sunt arhitectul sistemului fiscal din Luxemburg, dar sunt responsabil din punct de vedere politic", a subliniat Juncker, care a fost premier al Marelui Ducat in perioada 1995 - 2013.
"Practica acordurilor fiscale anticipate este intalnita in 22 de state membre ale Uniunii Europene", a explicat Juncker.
"Tot ceea ce s-a putut face este in concordanta cu reglementarile legislative nationale din Luxemburg si cu reglementarile internationale in materie", a argumentat presedintele CE, admitand ca aceasta situatie nu este neaparat conforma cu "normele etice si morale acceptate in general".
Comisia Europeana ar putea sanctiona Luxemburg, acuzat de organizarea unui sistem de evaziune fiscala favorabil companiilor multinationale, scandalul, denumit "LuxLeaks", fragilizand pozitia noului presedinte al CE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker.
Potrivit publicatiei Les Echos, Comisia Europeana a initiat de cateva luni investigatii referitoare la acorduri fiscale anrticipate aplicate in Luxemburg, aranjamentele fiscale favorizand multinationale precum AXA, BNP Paribas, BPCE, Crédit Agricole si grupul Rothschild.