Într-un discurs susţinut într-o comisie parlamentară, David Davis a spus că un punct sensibil în protejarea drepturilor cetăţenilor ar putea fi cel legat de dreptul de vot în alte ţări, aspect pe care miniştrii britanici ar putea fi nevoiţi să îl reglementeze prin negocieri bilaterale.

Marea Britanie nu va fi un 'stat vasal' faţă de Uniunea Europeană în perioada de tranziţie după Brexit, a mai spus el, răspunzând unor critici privind intenţiile de a rămâne sub jurisdicţia Curţii Europene Justiţie (CEJ).

"Nu, nu vom fi", a spus Davis ca răspuns la întrebarea unui parlamentar pro-Brexit, Jacob Rees-Mogg, dacă Marea Britanie va fi un 'stat vasal' deoarece va continua temporar să accepte deciziile CEJ după ieşirea din blocul comunitar.

"Dacă s-ar întâmpla pe timp nelimitat, răspunsul meu ar fi probabil da. Însă răspunsul legat de o perioadă scurtă: nu", a declarat el, după ce a precizat că în perioada de tranziţie Londra va fi supusă deciziilor CEJ.

Davis a spus totodată că se aşteaptă ca Marea Britanie şi Uniunea Europeană să ajungă până la sfârşitul lunii martie la un acord privind perioada de tranziţie după ieşirea din blocul comunitar.

Această perioadă de tranziţie, dacă va fi stabilită, va începe la data oficială a Brexitului, 29 martie 2019, şi ar urma să dureze - din punctul de vedere al Marii Britanii - doi ani, pentru ca în acest timp britanii să se adapteze noilor reglementări şi împreună cu UE să fixeze cadrul relaţiei lor viitoare. Însă negociatorul-şef european pentru Brexit, Michel Barnier a avansat posibilitatea unei perioade de tranziţie mai scurte, doar până spre finele anului 2020.

În timpul unei audieri desfăşurate în miercuri în faţa comisiei parlamentare pentru Brexit, David Davis a spus că în perioada de tranziţie vor fi 'aplicate în mare măsură regulile pieţei unice şi ale uniunii vamale', Marea Britanie va recunoaşte jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi va participa la bugetul UE.

Însă el a primit imediat critici din partea unor parlamentari conservatori. 'În aceşti doi ani vom fi un stat vasal', i-a replicat deputatul Jacob Rees-Mogg, pentru care respectarea în continuare a jurisdicţiei CJUE ar fi o trădare a promisiunii referendumului pentru Brexit.

Dar Davis a explicat în continuare faptul că o perioadă de tranziţie post-Brexit va permite Marii Britanii să desfăşoare negocieri cu state terţe în vederea încheierii de acorduri comerciale, lucru pe care nu-l poate face atât timp cât este membră a UE, iar mediul de afaceri va avea timp să se adapteze noului context.

Cât despre relaţia viitoare cu UE, negociatorul-şef britanic a estimat că aceasta 'trebuie decisă la începutul tranziţiei, nu la sfârşitul ei'. „Ar fi inutil să începem o tranziţie fără să ştim rezultatul ei”, a argumentat David Davis.

Liderii statelor UE au aprobat la summitul lor din decembrie angajarea a ceea ce în poziţia de negociere a europenilor este considerată a doua fază a negocierilor, respectiv relaţia post-Brexit între Marea Britanie şi UE, după ce s-au înregistrat anumite progrese în cele trei dosare esenţiale pentru europeni, şi anume 'factura' Brexit-ului, drepturile cetăţenilor comunitari în Marea Britanie şi situaţia frontierei dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.

În această a doua fază a tratativelor europenii şi britanicii trebuie să finalizeze punctele din faza anterioară şi să se pună de acord asupra unei perioade de tranziţie post-Brexit şi asupra viitorului relaţiilor comerciale.