Premierul italian Matteo Renzi a sosit luni seara la Quirinal, sediul presedintiei Italiei, pentru a-i prezenta demisia sa presedintelui Sergio Mattarella.

Renzi anuntase luni dimineata ca va demisiona, dupa ce italienii au respins modificarea Constitutiei in referendumul de duminica, 4 decembrie. Presa italiana a speculat ca demisia lui Renzi ar putea sa nu fie acceptata, ci amanata pentru cateva zile pentru a permite Parlamentului sa voteze bugetul pentru 2017.

Dupa o scurta perioada de incertitudine, luni dimienata, cand bursele au scazut, iar euro a atins munimul ultimilor doi ani, pietele si-au revenit la normal, fara sa provoace pierderi comparabile cu cele de dupa votul pentru Brexit.

In context, seful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat ca instabilitatea politica din Italia va face, cu siguranta, viata mult mai dificila pentru Italia si pentru intreaga zona euro, dar nu reprezinta inceputul unei noi crize in regiune.

Rezultatul referendumului din Italia nu constituie o surpriza insa diferenta dintre cei care care s-au opus reformelor constitutionale promovate de premierul italian, 59,1% din voturi, si cei care au votat pentru a fost peste estimari.

Demisia premierului italian Matteo Renzi deschidea calea unor alegeri anticipate in 2017, cu posibilitatea ca anumite forte politice anti-euro, precum Miscarea 5 Stele (M5S, populista), sa castige puterea intr-un moment in care Uniunea Europeana nu si-a revenit inca de pe urma deciziei Marii Britanii de a iesi din Uniunea Europeana.

Citeste si: De ce se teme Europa de rezultatul referendumului din Italia. O criza politica va slabi un sistem bancar deja fragil

"Nu cred ca este inceputul unei noi crize. Nu exista motive pentru o astfel de evolutie. Instabilitatea politica provoaca complicatii in Italia si in zona euro, dar este o noua realitate la care trebuie sa ne adaptam", le-a declarat jurnalistilor Jeroen Dijsselbloem inaintea reuniunii ministrilor de Finante din zona euro ce se desfasoara la Bruxelles.

Acesta a adaugat: "Italia este una din cele mai mari economii europene, are institutii solide. Putem observa ca pana acum reactia pietei a fost moderata. Va trebui sa asteptam si sa vedem urmatoarele decizii politice, ce va face Guvernul si ce va decide presedintele. Situatia din Italia nu s-a schimbat din punct de vedere economic, bancile nu sunt diferite astazi de cum era ieri".

Guvernul italian cauta modalitati pentru a sprijini bancile cu probleme fara a incalca insa prevederile Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat, care obliga investitorii sa suporte o parte din pierderi si ii protejeaza pe contribuabili. Potrivit unor noi reguli care au intrat in vigoare la 1 ianuarie, salvarea unei banci trebuie sa se realizeze mai intai pe baza contributiei actionarilor, detinatorilor de obligatiuni si deponentilor, in conformitate cu o procedura cunoscuta sub numele de 'bail-in'.

La scurt timp dupa deschiderea pietelor europene de obligatiuni, randamentul pentru titlurile de stat italiene cu scadenta la 10 ani a urcat cu 13 puncte de baza depasind pragul de 2% dar in jurul orei 08.55 GMT a revenit sub acest prag, inregistrand o crestere de doar sase puncte de baza comparativ cu sedinta precedenta.