O noua tragedie greaca in Europa. Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro si cea mai fragila, dupa Grecia, ramane fara Guvern
Premierul italian, Matteo Renzi, a anuntat duminica noaptea ca luni va prezenta demisia sa presedintelui Sergio Mattarella, in urma esecului de la referendumul privind reforma constitutionala, transmit agentiile internationale de presa, citate de Agerpres.
Intr-o declaratie facuta de la sediul guvernului, Renzi a admis ca "Nu" a castigat la referendum de o maniera clara si si-a asumat responsabilitatea infrangerii.
"Experienta mea de sef al guvernului se opreste aici", a declarat Renzi, dupa infrangerea sa la referendumul privind reforma constitutionala, precizand ca va depune demisia, luni, la finalul unui consiliu de ministri, transmite AFP.
"Am vrut sa tai scaune, dar nu am reusit. Scaunul care cade este cel al meu", a aratat premierul italian.
In timpul aparitiei sale, Matteo Renzi, cu o mie de zile in fruntea executivului de la Roma, a fost acompaniat de sotia sa, Agnese Lantini, careia i-a multumit pentru "rabdarea" din timpul mandatului sau de premier.
Renzi si-a legat continuitatea la putere de aprobarea reformei sale constitutionale, o reforma cheie pentru el, dar care a fost respinsa la referendumul de duminica din Italia.
Dupa numararea a circa jumatate din voturile exprimate la referendum, 59,6% s-au pronuntat contra reformei, fata de 40,4 in favoarea acesteia, releva EFE.
Invocand crizele politice frecvente care au marcat scena politica italiana in ultimele decenii, premierul de centru-stanga a cerut o reforma a sistemului politic prin care s-ar fi sporit puterile guvernului central, in detrimentul celor 20 de regiuni ale Italiei, pe probleme precum mediul, transportul si energia.
Ce a vrut sa schimbe Renzi si ce se va intampla dupa respingerea reformei constitutionale
Respingerea reformei constitutionale in Italia si, implicit, demisia premierului, vor avea ca rezultat o paralizie politica si ar putea aduce mai aproape de putere partide populiste si eurosceptice, aflate in prezent in opozitie, sustin analistii.
Renzi sustinea, inaintea votului popular, ca reformele sale vor debloca procesul de luare a deciziilor si vor duce la o guvernare mai buna in Italia, o tara care, din 1946, a avut 63 de guverne si 27 de prim-ministri. Cei care au fost impotriva reformei constitutionale sustineau, insa, ca se tem ca guvernul va deveni prea puternic.
Reforma propusa de Renzi viza si renuntarea la bicameralismul perfect prin retragerea functiei legislative in cazul Senatului, urmand totodata sa fie redus numarul de parlamentari.
Infrangerea lui Renzi poate fi interpretata drept un nou vot de protest al alegatorilor occidentali, dupa referendumul din Marea Britanie in care a castigat tabara pro-Brexit si dupa victoria lui Donald Trump in Statele Unite. Nu este clar cine ii va urma lui Renzi la guvernare, iar aceasta incertitudine sperie pietele.
Potrivit celor mai dramatice prognoze, o paralizie politica in Italia ar putea duce in cele din urma la o victorie a partidului antisistem Miscarea 5 Stele, pe o platforma care ar promova iesirea Italiei din zona euro, ceea ce ar declansa o criza la nivelul intregii Uniuni Europene, dat fiind ca Italia este a treia economie a zonei euro.
Ultimele sondaje de opinie, realizate in urma cu doua saptamani, deoarece sunt interzise cu 15 zile inaintea scrutinului, dadeau un avans intre 5 si 8 puncte procentuale taberei antireforme. Cu toate acestea, procentul alegatorilor indecisi este foarte mare, noteaza France Presse.
BCE: Esecul referendumului din Italia nu poate fi comparat cu votul pentru Brexit
Cu toate previziunile sumbre legate de rezulatutul votului din Italia, Francois Villeroy de Galhau, membru in Consiliul guvernatorilor Bancii Centrale Europene (BCE) a declarat ca secul de la referendumul privind reforma constitutionala din Italia nu poate fi comparat cu votul Marii Britanii in favoarea iesirii din Uniunea Europeana.
Potrivit acestuia, factorii de decizie de la BCE vor analiza cu atentie consecintele referendumului din Italia.
"Referendumul de ieri din Italia poate fi considerat ca o noua sursa de incertitudine. Cu toate acestea, nu poate fi comparat cu Referendumul din Marea Britanie. Alegatorii din Italia au fost chemati la urne pentru a se pronunta asupra unei chestiuni constitutionale interne si nu asupra apartenentei Italiei la Uniunea Europeana", a declarat Francois Villeroy de Galhau.
Moneda euro, la cel mai scazut nivel din ultimii doi ani
Moneda euro a coborat la cel mai scazut nivel din ultimii doi ani dupa Referendumul din Italia din cauza ca demisia premierului Matteo Renzi ar putea da partidelor care se opun zonei euro o sansa de a dobandi puterea in Italia, ceea ce ar ameninta si mai mult integrarea europeana.
In schimb, Francois Villeroy de Galhau si-a exprimat increderea in rezistenta zonei euro, citand progresele realizate in reglementarea bancara, imbunatatirea ritmului de crestere a economiei si perspectivele pozitive de pe piata muncii.
Consiliul guvernatorilor Bancii Centrale Europene se reuneste in data de 8 decembrie la Frankfurt ocazie cu care, potrivit surselor citate de Reuters, va fi decisa prelungirea achizitiilor de obligatiuni dincolo de data limita fixata, deocamdata, pentru luna martie 2017.
De asemenea, o serie de surse din mediul bancar au declarat pentru Reuters ca inainte de Referendumul din Italia, BCE si-a majorat achizitiile de obligatiuni guvernamentale italiene deoarece Referendumul a dus la cresterea costurilor cu imprumuturile pentru cea de-a treia economie a zonei euro.
Pe acelasi subiect: