"Nu vedem inca o intarire consistenta a dinamicilor preturilor de baza. Chiar daca exista tendinte incurajatoare in economia zonei euro, redresarea ramane puternic dependenta de o serie de conditii financiare care, in schimb, depind de sprijinul politicii monetare", a afirmat seful BCE, intr-un discurs rostit la Frankfurt.

Declaratiile sale sugereaza ca bilantul BCE nu va reduce in viitorul apropiat programul de achizitii de active, care se ridica la 80 de miliarde de euro pe luna. In 8 decembrie, Consiliul guvernatorilor BCE va decide daca va extinde programul dincolo de martie 2017, in pofida speculatiilor de pe pietele de obligatiuni cu privire la o eventuala reducere progresiva a achizitiilor de active derulate de BCE.

Rata anuala a inflatiei in zona euro a crescut usor in octombrie, pana la 0,5%, de la 0,4% in septembrie, arata datele publicate joi de Oficiul European de Statistica (Eurostat). In 8 decembrie, BCE va anunta si noile estimari privind inflatia in perioada 2017 - 2019.

Sectorul bancar global trebuie sa fie bine reglementat si masurile anuntate deja in acest sens nu trebuie retrase, a afirmat Mario Draghi, pe fondul sporirii temerilor ca noua administratie din SUA va incerca sa le atenueze.

Reglementarile bancare trebuie sa intre intr-o perioada de stabilitate si nu este necesara redefinirea lor, a explicat seful BCE, argumentand ca o dereglementare excesiva a fost cauza crizei financiare globale.

Victoria lui Donald Trump a crescut sperantele pentru unii si a provocat temeri altora ca multe reglementari din sectorul bancar introduse in ultimul deceniu vor fi retrase, ceea ce va spori riscurile sistemice.

"Ar trebui sa ne concentram pe implementare. Masurile autoritatilor de reglementare ar trebui implementate intr-un mod echilibrat, care sa asigure conditii concurentiale corecte pe plan global", a afirmat seful BCE, institutia care supervizeaza cele mai mare banci din zona euro.

Guvernele din intreaga lume au cheltuit miliarde de dolari din banii contribuabililor pentru a salva bancile care au intampinat probleme dupa criza financiara din 2007 - 2009 si al caror faliment ameninta stabilitatea intregului sistem financiar global. De atunci, organismele de reglementare din G20 au incercat sa gaseasca modalitati pentru a evita repetarea unei astfel de situatii.

Comitetul de la Basel, un organism de reglementare bancara ce cuprinde aproape 30 de state, a stabilit data de 31 decembrie 2016 ca termen limita pentru finalizarea revizuirii generale a actualelor reglementari bancare - cunoscute sub numele de Basel III.

Dar cei care se opun noilor reglementari, in special in Europa si Japonia, considera ca revizuirea a mers prea departe, deoarece se tem ca bancile vor trebui sa majoreze excesiv de mult nivelul capitalului.

Noile norme Basel III ar urma sa intre pe deplin in vigoare abia in 2019, insa organismele globale de reglementare si presiunea pietei au presat bancile sa respecte mai devreme noile norme si sa inlature orice indoiala cu privire la soliditatea lor.

Normele Basel III, elaborate dupa izbucnirea crizei financiare, vizeaza mai ales consolidarea fondurilor proprii ale bancilor, precum si rezervele lor de lichiditati pentru a limita riscurile de faliment si a evita noi crize. Ele prevad impunerea pentru institutiile bancare a unei rate de fonduri proprii de 8%, pana la finalul lui 2018.