Marea Britanie si Olanda cer Islandei despagubiri de 6,7 mld. euro, suma egala cu doua treimi din PIB-ul statului nordic. Ce era schema Icesave, care s-a prabusit odata cu tara
Marea Britanie si Olanda cer in instanta guvernului islandez despagubiri de 5,6 miliarde lire sterline (6,7 miliarde euro), legate de prabusirea schemei de economisire Icesave derulata in cele doua state UE de catre o banca din Islanda care s-a prabusit in timpul crizei financiare globale.
Suma este echivalenta cu aproape doua treimi din PIB-ul Islandei.
Fondul de garantare a depozitelor bancare din Islanda a anuntat ca Marea Britanie cere despagubiri de 452 miliarde coroane islandeze (2,9 miliarde euro), iar Olanda solicita 104 miliarde coroane (665 milioane euro), la care se adauga dobanzi calculate pe ultimii cinci ani si costurile litigiilor legate de scandalul Icesave, potrivit Financial Times, preluat de Mediafax.
Actiunea a fost intentata intr-o instanta de la Reykjavik.
Disputa dateaza de la finele anului 2008, cand peste 300.000 de cetateni britanici si olandezi au pierdut depozitele constituite prin serviciul online cu dobanzi foarte atractive Icesave, operat de banca Landsbanki, una dintre cele trei mari institutii de credit islandeze care s-au prabusit in timpul crizei financiare declansate in 2008 de falimentul Lehman Brothers.
Guvernele din Marea Britanie si Olanda au decis atunci sa compenseze deponentii Icesave de la fondurile nationale de garantare, desi serviciul bancar intra in jurisdictia Islandei.
Bancile islandeze au devenit simboluri ale exceselor din sectorul financiar in perioada premergatoare crizei, acumuland active care depaseau de peste 10 ori PIB-ul Islandei in urma unei strategii de creditare si extindere agresiva.
Islanda a obtinut anul trecut castig de cauza intr-o instanta europeana in disputa cu guvernele din Marea Britanie si Olanda. Scandalul a generat tensiuni diplomatice severe, guvernul britanic utilizand inclusiv legile impotriva terorismului in incercarea de a pune sechestru pe active islandeze.
Administratorul judiciar al defunctei Landsbanki plateste treptat datoriile catre autoritatile din Marea Britanie si Olanda, reusind pana in prezent sa returneze aproximativ jumatate din sumele revendicate.
Cele doua guverne solicita instantei despagubiri de 20.887 euro pe deponent, la care se adauga dobanzi si alte costuri de 556 miliarde coroane islandeze (3,5 miliarde euro), potrivit Financial Times.
Fondul de garantare din Islanda a precizat ca poate plati numai 18,2 miliarde coroane (116 milioane euro), reprezentand mai putin de 2% din suma revendicata de Marea Britanie si Olanda. Suma reprezinta un provizion creat de fond odata cu falimentul Landsbanki, care a fost izolat de restul activelor.
Institutia a adaugat ca, daca cele doua state vor avea castig de cauza, ar putea ajunge in imposibilitatea de a-si indeplini obligatiile stabilite de lege, de a garanta depozitele bancare din Islanda. Totodata, fondul de garantare a precizat ca autoritatile din Marea Britanie si Olanda au luat pe cont propriu decizia de a despagubi deponentii Icesave, fara a consulta autoritatile islandeze.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS