In 2009, cercetatorii islandezi au facut o descoperire uimitoare. Au gasit un rezervor subteran de apa cu o temperatura atat de ridicata, incat oamenii de stiinta au considerat ca aceasta se afla intr-o a alta stare a materiei, pe langa cea lichida, solida si gazoasa.

Aceasta apa super incinsa, denumita “supercritica” se afla undeva la granita dintre lichid si gaz si exista doar in anumite conditii de temepratura si presiune.

Cercetatorii o pot genera in laborator, dar nimeni nu stia pana atunci ca apa se gaseste in aceasta forma si in natura. Oamenii de stiinta au concluzionat atunci ca apa ajunge la acest nivel de temperatura doar in adancurile pamantului, aproape de centrul de foc al vulcanilor.

Aceasta poate fi decoperirea care ar putea schimba lumea, pentru ca din apa “supercritica” ar putea fi extrasa de zeci de ori mai multa energie decat din apa infierbantata clasic.

Guvernul islandez, inginerii specializati si partenerii straini au fost entuziasmati de descoperire si de potentialul pe care il are apa “supercritica” si se gandeau deja ca Islanda ar fi putut deveni, in cativa ani, exportator net de energie produsa prin aceasta metoda (tinand seama de multitudinea de vulcani de pe suprafata tarii), ajutand astfel tarile din Europa sa scape de dependenta de combustibilii fosili.

Punerea in aplicare a proiectului s-a dovedit insa mai dificila decat se estimase initial. Pentru a scoate apa “supercritica” la suprafata, exploratorii trebuiau sa foreze in interiorul vulcanului, lucru extrem de periculos, care a dus la sistarea lucrarilor doar dupa 2,1 km. de sapaturi in adancul pamantului, din cei 4,5 km. propusi inainte sa ajunga la apa "supercritica".

Atunci proiectul a fost catalogat ca fiind un esec, insa la inceputul acestui an, inginerii au facut un anunt surprinzator, pe un site de specialitate, care reda din nou optimismul. Dupa ce planul initial a esuat, oamenii de stiinta s-au hotarat sa se intoarca la locul in care au forat, pentru a vedea daca nu cumva groapa facuta s-a umplut cu apa. Ceea ce s-a si intamplat. Dupa doi ani de la sistarea lucrarilor, groapa colectase apa care avea o temperatura de 450 de grade (record mondial). Acest lucru a fost posibil datorita fracturarii rocilor si a patrunderii caldurii emanate de magma din adancul pamantului.

Chiar daca temperatura de 450 de grade nu este suficienta pentru ca apa sa fie “supercritica”, tot contine o cantitate enorma de energie care ar putea fi folosita. In consecinta, inginerii estimeaza ca o pot folosi pentru a crea centrale care sa genereze 36 de megawatti de electricitate. Este de 20 de ori mai putin decat produce o centrala clasica pe carbuni, dar energia geotermala poate fi obtinuta fara niciun cost suplimentar si nu produce nici emisii de carbon.

Asadar, chiar daca cercetatorii nu au atins succesul la care s-au gandit initial, acestia au patentat o tehnologie prin care energia produsa de vulcani poate fi scoasa la suprafata. Daca aceasta metoda va fi folosita la scara mare, se estimeaza ca Islanda ar putea deveni, pana la urma, centrala energetica a intregii Europa. Si, spre deosebire de energia solara si de cea eoliana, clocotul din adancurile pamantului nu se opreste niciodata.