Uniunea Europeană a furnizat asistenţă în valoare de miliarde de euro provinciei, după ce acordul de pace din 1998 a pus capăt la trei decenii de violenţă între naţionaliştii irlandezi şi unioniştii britanici, decenii soldate cu 3.600 de morţi.

“Vrem ca finanţarea UE care a ajutat victimele Troubles şi grupurile comunitare să continue cel puţin până când se va încheia programul actual”, a scris May într-un articol publicat în ziarul Irish News, potrivit News.ro.

“Apoi vrem să mergem mai departe şi să explorăm posibilitatea unui program viitor pentru finanţarea păcii, după ce ieşim din UE”, a adăugat ea.

Anterior, Guvernul britanic şi-a luat angajamentul de a garanta finanţarea pentru inițiative UE pentru pace până la încheierea exerciţiului bugetar actual, în 2020.

Între timp, Londra publică miercuri poziţia sa în privinţa graniţei dintre Irlanda de Nord şi Irlanda, în negocierile privind Brexit, relatează BBC News. Regatul Unit afirmă în document că nu vrea puncte de frontieră la singura sa graniţă terestră cu o ţară membră UE şi sugerea un “nou parteneriat vamal” sau un “aranjament vamal” clar reglementat.

Modelul de “parteneriat” ar urma, practic, să ducă la “lipsa oricărei vămi între Marea Britanie şi Irlanda”, se arată în document.

A doua variantă ar putea include renunţarea în continuare la declaraţiile de intrare/ieşire, apartenenţa, la Convenţia Comună de Tranzit pentru a ajuta companiile irlandeze şi nord-irlandeze să transfere bunuri, un nou aranjament privilegiat pentru afacerile mari, iar în cazul celor mici, scutirea completă de noi procese vamale.

Secretarul pentru Brexit, David Davis, vrea o perioadă limitată de tranziţie pentru implementarea oricărui acord vamal, ţinând cont de “circumstanţele unice” ale frontierei.

Guvernul şi-a repetat dorinţa de a menţine aşa-numita “zonă comună de circulaţie” şi drepturile cetăţenilor britanici şi irlandezi.

Documentul respinge ideea unui punct vamal în Marea Irlandei - discutată la un moment dat - spunând că acesta nu ar fi viabil din punct de vedere economic şi constituţional.

Propunerea britanică recunoaşte că toate aceste puncte trebuie negociate cu UE.

Criticii Brexit s-au plâns că propunerea britanică nu prezintă detalii credibile privind modul în care speră să atingă acest obiectiv.

Irlanda de Nord este singura ţară din Marea Britanie care va avea graniţă terestră cu UE după Brexit, iar administrarea viitoare a acesteia este foarte sensibilă şi reprezintă una dintre cele trei priorităţi în negocieri.

Secretarul Irlandei de Nord, James Brokenshire, a declarat că nu crede că UE nu va dori să faciliteze propunerilor Guvernului, în timp ce un purtător de cuvânt al Guvernului irlandez a salutat documentul drept “de ajutor” şi publicat la timp pentru a oferi mai multă claritate privind strategia britanică.