Planul anticriza rezultat miercuri noapte dupa zece ore de negocieri tensionate intre sefii de stat si de guvern ai zonei euro, bancheri si FMI reprezinta o gura de oxigen pentru piete si pentru liderii europeni dupa doi ani de criza, insa aplicarea deciziilor fara precedent adoptate de UE s-ar putea impiedica, in urmatoarele saptamani, de obstacole periculoase.

Din nou Grecia a facut afacerea secolului: a scapat de jumatate din datorii peste noapte. "Am exclus posibilitatea unui faliment al grecilor", a spus Nikolas Sarkozy, presedintele Frantei, dupa terminarea discutiilor.

Intregul plan, care ar trebui sa scoata zona euro din criza, se bazeaza pe doua actiuni principale, respectiv consolidarea Fondului european de urgenta destinat sprijinirii statelor aflate in dificultate si reducerea datoriilor Greciei cu 100 miliarde euro prin pierderi voluntare asumate de catre creditorii privati ai tarii, banci si companii de asigurari.

Cea mai importanta dintre aceste decizii, cresterea resurselor Fondului European de Stabilitate la 1.000 miliarde euro prin atragerea de finantare de la investitori pulbici si privati, fiind vizate indeosebi fondurile suverane ale marilor economii emergente, precum China sau Brazilia.

Totodata, creditorii privati ai Greciei trebuie convinsi sa accepte pierderile de 50% din obligatiunile de stat scadente ale tarii, pentru ca cel de-al doilea acord de salvare a statului elen, a carui valoare ar urma sa fie de 130 miliarde euro, sa poata fi implementat.

Bursele europene au crescut la maximul ultimelor 12 saptamani, iar moneda euro a depasit pragul de 1,4 dolari, urcand la maximul ultimelor sapte saptamani, datorita acordului care parea amenintat inaintea summit-ului de divergentele profunde dintre Germania si Franta pe mai multe chestiuni, potrivit Reuters.

Insa aspectele cheie ale planului, respectiv recapitalizarea Fondului European de Stabilitate Financiara si reducerea datoriilor Greciei, trebuie puse la punct pana la cel mai mic detaliu in urmatoarele saptamani. Tinand cont insa de procesul politic greoi de la varful UE si de discutiile dure care vor urma pentru a convinge individual fiecare creditor privat al Greciei sa accepte pierderile, planul are sanse sa se destrame tocmai din cauza acestor detalii care nu au putut fi puse la punct in regim de urgenta.

"E destul spatiu sa ne indoim daca fiecare dintre aspectele cheie ale pachetului va fi dus la bun sfarsit. Speranta liderilor UE este ca intregul va fi perceput ca mai mult decat o suma de parti, care pot fi puse individual sub semnul intrebarii", comenteaza economistul Malcolm Barr de la J.P. Morgan.

In luna iulie, liderii zonei euro au prezentat un acord care avea rolul de a trage linie sub criza datoriilor de stat, insa au realizat in numai cateva saptamani ca era indecvat si insuficient tinand cont de amploarea si profunzimea problemelor Greciei si de vulnerabilitatea bancilor europene la riscurile de contagiune.

Unul dintre principalele obiective ale noului plan este risipirea incertitudinilor legate de dimensiunea sprijinului financiar pentru Grecia, dar si inlaturarea temerilor ca fondul de stabilitate nu va avea suficienta forta pentru o evenuala sustinere a Italiei sau Spaniei.

Lucian Croitoru, consilier al guverantorului BNR, a declarat, joi, comentand masurile decise de UE, ca exista ingrijorari legate de resursele disponibile pentru fondul de urgenta al zonei euro, iar planul urmeaza sa fie "digerat" de piete, care vor stabili daca se restaureaza sau nu increderea. "Pachetul de masuri va fi evaluat de piata si vom vedea daca se reface increderea sau nu. S-ar putea sa fie ingrijorari de resursele disponibile pentru EFSF, aceasta facilitate europeana. Unele tari care sunt astazi privite cu suspiciune pe piata ocupa un spatiu foarte mare pe piata datoriilor si s-ar putea ca suma de un trilion de euro inclusa in pachet sa fie privita de piete ca insuficienta, cum exista sansa ca o combinatie intre ele sa faca acest nivel suficient. Sunt diverse estimari, vom vedea", a spus Croitoru.

Europa vrea sa finalizeze pana la sfarsitul anului toate negocierile privind noul pachet destinat Greciei, pentru ca statul elen sa dispuna in 2012, dupa incheierea acordului stand-by din 2010, de un altul care sa continue finantarea externa de la guvernele din zona euro si FMI.

Masurile convenite miercuri vizeaza practic reducerea datoriei Greciei de la circa 160% din PIB in prezent la 120% din PIB pana in 2020. "Datoria este totalmente sustenabila acum. Grecia isi poate incheia socotelile cu trecutul odata pentru totdeauna", a declarat premierul elen George Papandreou dupa summit.

O inalta sursa din avocatura apropiata International Swaps and Derivatives Association a declarat pentru Reuters ca pentru ca bancile au acceptat deja pierderile prin intermediul reprezentantilor de la Bruxelles declansarea unui "incident de credit" care sa conduca la plata contractelor derivate credit-default swap (CSD) este putin probabila.

Totodata, cresterea resurselor Fondului de Stabilitate la 1.000 miliarde euro ridica mai multe semne de intrebare.

In primul rand, masura are ca rol convingerea pietelor ca zona euro poate impiedica criza sa inghita Italia si Spania, a treia si a patra economie a zonei euro. Fondul a avut, in 2010, la infiintare, resurse financiare de 440 miliarde euro. Dupa ce a ajutat Grecia, Portugalia si Irlanda, mecanismul mai are la dispozitie 290 miliarde euro.

Circa 250 miliarde euro din acesti bani ar trebui sa actioneze ca o parghie, sa se multiplice de 4-5 ori, potrivit declaratiilor de miercuri noapte ale liderilor europeni, inclusiv presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy. Nu se stie insa clar cum vor fi folositi banii: pentru o schema de garantare a obligatiunilor de stat din zona euro, pentru cumpararea de obligatiuni de stat de pe piata principala sau pentru infiintarea unui vehicul investitional special care sa atraga bani din afara Europei.

Liderii europeni au indicat inclusiv ca cele trei variante ar putea fi combinate.

Ministrii Finantelor din UE ar trebui sa negocieze si sa stabileasca detaliile in luna noiembrie, insa nu a fost stabilit un termen limita clar.

De asemenea, exista semne de intrebare legate de determinarea premierului italian Silvio Berlusconi de a aplica un set de reforme considerate cruciale pentru restaurarea increderii investitorilor in a treia mare economie a zonei euro.

Implicat in ultimul timp in mai multe scandaluri si ridiculizat de presa, principala promisiune a lui Berlusconi fata de liderii UE a fost sa ridice varsta minima de pensionare la 67 de ani pana in 2026. Oficialitatile prezente la summit s-au aratat insa rezervate in privinta intentiei oficialului italian de a se tine de cuvant.

Dintre partenerii externi, Japonia si Canada au salutat acordul incheiat miercuri la Bruxelles, iar Xinhua, agentia oficiala de presa a Chinei, a scris ca planul UE este "pozitiv, dar plin de dificultati".

Un purtator de cuvant al ministerului chinez de Externe a confirmat ca presedintele Hu Jintao va discuta prin telefon cu omologul sau francez Nicolas Sarkozy, iar surse europene au declarat pentru Reuters ca discutia se va invarti in jurul participarii Chinei la Fondul de Stabilitate.

Pana acum, Beijingul a fost cel mai avid cumparator al obligatiunilor emise de Fond. La fel ca in urma acordului din 21 iulie, exista temeri ca bancile si ceilalti creditori privati ai Greciei vor accepta cu greu pierderile la care s-au angajat lobby-istii la summit.

Charles Dallara, directorul executiv al celui mai mare grup de lobby din industria bancara, a declarat ca bancile si companiile de asigurari pe care le reprezinta vor respecta intelegerea. "Consideram ca gradul de participare a bancilor va fi foarte, foarte ridicat. Toate partile au admis ca este vorba nu numai despre viitorul Greciei, ci despre viitorul Europei si al economiei globale", a aratat el.
Josef Ackermann, presedinte al aceluiasi grup de lobby si director general al gigantului Deutsche Bank, cea mai mare banca germana, a descris acordul cu liderii UE drept "un compromis acceptabil".

Pentru a astupa gaura lasata de pierderile pe Grecia in finantele bancilor, liderii europeni au cazut de acord de asemenea sa impuna o recapitalizare de 106 miliarde euro a sistemului bancar european. "In timp ce punctele principale arata bine, dracul se ascunde in detalii. Nu stim practic cum vor creste fondul de bailout de la 440 miliarde euro la 1.000 miliarde euro. Pe deasupra, trebuie sa ne intrebam daca 1.000 miliarde euro va fi suficient", a aratat Damien Boey, analist la Credit Suisse Sidney.

In randul scepticilor si-au facut deja aparitia si companii importante. Gigantul petrolier Royal Dutch Shell a aratat, joi, ca va reduce investitiile in Uniunea Europeana din cauza temerilor privind sansele blocului economic de a se redresa in urma crizei.

Citeste si

Romania detine 60% din rezervele de apa minerala ale Europei. Cat consumam noi fata de celelalte tari din UE