"Lucram pe termen foarte lung si aceasta ar putea schimba fundamentele denumirii soiurilor", a declarat pentru AFP Thibaut Le Mailloux, din partea Comitetului Champagne, o organizatie de producatori si comercianti.

In parteneriat cu Institutul National de Cercetare Agricola si cu Institutul Francez al Viei si Vinului din Montpellier, programul, care se intinde pe 15 ani, are scopul de a crea 4 - 5 noi soiuri de struguri anticipand provocarile de mediu care vor veni.

"Este vorba despre incrucisarea soiurilor de struguri autorizate in Champagne cu soiuri rezistente in mod natural la anumite boli sau care prezinta caracteristici interesante, cum ar fi o maturare tarzie, de exemplu, pentru a obtine o rezistenta naturala sau o aptitudine a culturii mai adaptata la noile conditii climatice", a precizat Comitetul Champagne.

Evolutia conditiilor climatice are deja un impact asupra ciclului vitei de vie in Champagne, noteaza AFP.

Conform organizatiei citate, incepand cu anii 1990, inflorirea vitei de vie incepe cu aproximativ doua saptamani mai devreme. Strugurii sunt mai mari si prezinta un nivel de alcool in crestere cu pana la aproape un grad. Iar nivelurile mai ridicate de dioxid de carbon optimizeaza fotosinteza.

Acesti parametri profitabili pe moment pentru sampanie ar putea sa se dovedeasca in cele din urma dezavantajosi daca, asa cum prezic climatologii, temperatura medie globala va creste de la aproape un grad Celsius la cinci grade Celsius pana in anul 2100.

"Trebuie sa incepem in mod necesar cautarea acum, pentru ca in 25 de ani va fi prea tarziu", a spus Le Mailloux.

"Sampania va ramane sampanie"

Sapte soiuri au in prezent denumirea autorizata. Pinot Noir, Pinot Meunier si Chardonnay sunt cele mai raspandite, inaintea altora denumite Arbane, Petit Meslier, Pinot Gris si Pinot Blanc. Aceste soiuri sunt rodul cercetarii si al propriului know-how din zona Champagne.

Incrucisari au avut loc de-a lungul istoriei zonei viticole de la Champagne, mai ales la sfarsitul secolului al XIX-lea, dupa filoxera, un paduche care a devastat viile.

Provocarea este de a produce soiuri rezistente la bolile viei cum este fainarea si mana vitei de vie, favorizate de incalzirea globala, precum si de a reduce cu aceasta ocazie utilizarea pesticidelor.

"Noi incrucisam supergenitori foarte puternici cu soiurile noastre", a explicat Arnaud Descotes, director adjunct tehnic si de mediu al Comitetului Champagne. "Pornim cu un ciorchine de struguri care a inflorit si pe care il fecundam cu polen din varietatea care ne intereseaza. Primele incrucisari au avut loc in 2015, urmatoarele in iunie 2016", a precizat sursa citata.

Procesul de hibridizare ar trebui sa produca in sase ani 4.000 samburi care vor fi plantati in loturi experimentale din zona viticola Champagne. In orizontul anului 2030, dupa teste, analize si degustari, patru sau cinci noi soiuri vor putea fi inregistrate in catalogul francez al soiurilor de vita de vie, precum si specificatiile legate de denumirea lor.

"Nu va fi in nici un caz vorba de organisme modificate genetic, ci de specii hibride obtinute gratie tehnologiei", a spus Arnaud Descotes.

In timpul acestor lucrari de cercetare agricola, oamenii de stiinta vor trebui sa aiba grija sa pastreze si vinurile tipice acestei zone viticole. "Pastrarea stilului sampaniei este un obiectiv central", a confirmat Thibaut Le Mailloux, care a precizat ca va fi continuata traditia inovatiei, "dar sampania va ramane sampanie".