Bancile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 78,9 miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a mentinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel incat Banca Centrala a Greciei si BCE sa poata reactiona in caz de urgenta.

Din cauza temerilor privind iesirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice si juridice si-au retras banii din banci, inregistrandu-se in februarie cel mai scazut nivel al depozitelor bancare din 2005, ceea ce a fortat bancile elene sa devina dependente de finantarea de urgenta (ELA) de la Banca Centrala a Greciei.

Miercuri, BCE a majorat plafonul liniei de finantare de urgenta (ELA) destinata creditorilor eleni cu 1,4 miliarde de euro. Bancile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 76,9 miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a mentinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel incat Banca Centrala a Greciei si BCE sa poata reactiona in caz de urgenta.

La inceputul acestui an, BCE a incetat sa mai accepte obligatiuni grecesti drept garantii pentru creditele acordate bancilor comerciale, ceea ce inseamna ca sarcina finantarii bancilor grecesti a cazut pe Banca Centrala a Greciei.

In mod normal, bancile grecesti isi asigura necesitatile de lichiditate de la Banca Centrala Europeana (BCE), insa cresterea retragerilor de depozite, dupa rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finantarea oferita de ELA este mai scumpa decat imprumuturile de la BCE.

Patru dintre cele mai mari banci grecesti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank - sunt prezente si pe piata din Romania.