Alexis Tsipras, parte din stanga radicala, a promis ca ''va continua lupta'' impotriva politicii de austeritate, in timp ce contracanditatul sau de dreapta, Evangelos Meimarakis, s-a declarat increzator in victoria sa, promitand sa alcatuiasca o "echipa nationala" pentru a guverna. Intre timp, vicepresedintele The European Federation of Financial Analysts Societies, Friedrich Mostböck, a tras un semnal de alarma spunand ca cea mai importanta problema a Greciei nu este reprezentata de costuri, ci de coruptie.

Tsipras vs Meimarakis

Fostul premier grec Alexis Tsipras, parte din stanga radicala, a promis miercuri ca ''va continua lupta'' impotriva politicii de austeritate, daca va castiga alegerile din 20 septembrie, relateaza AFP. 

Tsipras (41 de ani) a recunoscut ca guvernul sau ''nu si-a tinut o parte din angajamente'' de a o rupe cu politica de austeritate si cu tutela creditorilor UE-FMI in cursul ''luptei cu forte asimetrice'' duse in cadrul UE si al zonei euro pentru a mentine tara sub perfuzie si in uniunea monetara.  Dar ''lupta continua, vom reusi in viitor'', a adaugat el. 

Referindu-se la plecarea de la Ministerul de Finante a lui Yanis Varoufakis, devenit incomod pentru omologii sai, Tsipras a estimat ca acest fapt a dat ''o dinamica'' negocierilor si a ''impulsionat moralul'' grecilor. 

Acceptand in iulie un al treilea plan de salvare financiara, insotit de angajamente de reforme si economii, ''noi am pus interesul poporului grec mai presus de toate'', a afirmat Tsipras, straduindu-se sa-i convinga pe alegatori in legatura cu justetea alegerii sale, in fata rivalului sau de dreapta Evangelos Meimarakis (61 de ani), de la Noua Democratie. 

Contrar Syrizei, ''Noua Democratie poate atrage investitii'' pentru redresarea economiei, a raspuns Evangelos Meimarakis.

Meimarakis s-a declarat increzator in victoria sa la alegerile de duminica si a promis sa alcatuiasca o "echipa nationala" pentru a guverna, incheindu-si joi campania printr-un miting la Atena.

"Alegerea mea este de a forma o echipa nationala cu toti cei care doresc sa participe la aceasta", a afirmat liderul marelui partid conservator Noua Democratie, in fata catorva mii de simpatizanti, in majoritate de peste 50 de ani, prezenti in Piata Omonia. 

"Cei care nu vor n-au decat sa-si traseze drumul deoparte", a adaugat el, lansand o provocare rivalului sau de stanga Alexis Tsipras, care a refuzat aceasta mana intinsa.

In ultimele zile, el l-a invitat in repetate randuri sa formeze o mare coalitie stanga-dreapta, insa de fiecare data s-a lovit de un refuz. 

Atragand atentia ca "fiecare vot conteaza" in scrutinul care potrivit sondajelor se anunta extrem de strans si fara majoritate absoluta nici pentru dreapta, nici pentru Syriza, Vangelis Meimarakis a cerut un "mandat puternic de patru ani pentru a readuce tara la normalitate". 

O victorie a dreptei va garanta "stabilitatea si securitatea" si va pune capat "periculosului experiment Syriza", a mai afirmat el, acuzand stanga radicala ca a "tras tara spre haos" si a riscat iesirea din zona euro. 

"Singura noutate adusa de Syriza a fost controlul capitalului", introdus la sfarsitul lui iunie in plina disputa cu creditorii tarii, a continuat ironic acest conservator veteran in varsta de 61 de ani care a creat o surpriza ajungand la egalitate cu Alexis Tsipras, 41 de ani. 

Acceptand in cele din urma al treilea plan de sustinere financiara a tarii insotit de angajamentul unor reforme si economii, Alexis Tsipras "a lovit grupurile cele mai vulnerabile, le-a lipsit de pensii, de medicamente", a insistat el si in acelasi timp si-a luat angajamentul sa aplice programul european. 

Aflat cot la cot in sondaje cu Tsipras, Meimarakis si-a reafirmat angajamentul de a obtine cele mai bune rezultate in negocierile cu creditorii.

El a calificat drept ''foarte dureros'' planul de redresare dictat tarii in schimbul unor noi imprumuturi de 86 miliarde euro. 

Tsipras a inceput cursa ca favorit, dar cele doua partide s-au aflat cot la cot in sondajele recente, facand ca alegerile sa fie in mod neasteptat de stranse, noteaza Reuters.   

Dupa sapte luni de la sosirea sa la putere, Tsipras a grabit organizarea de alegeri in septembrie, demisionand pe 20 august din functie. Partidul sau s-a confruntat cu o rebeliune a aripii de stanga impotriva acordului cu creditorii UE-FMI.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a demisionat si a cerut alegeri anticipate. Disidentii din Syriza infiinteaza un nou partid. Avertismentele Berlinului, Eurogrup si Moody's

Liderul Podemos, la Atena pentru a-l sustine pe Tsipras 

Secretarul general al partidului spaniol de stanga antiliberal Podemos, Pablo Iglesias, si-a anunta prezenta vineri la Atena, pentru a participa la ultimul miting al fostului premier Alexis Tsipras, inainte anticipate.

Liderul miscarii antiliberale spaniole va lua cuvantul alaturi de secretarul national al Partidului Comunist Francez, Pierre Laurent, dar si de presedintele grupului Die Linke din Bundestag (Camera inferioara a parlamentului de la Berlin), Gregor Gysi. 

Alexis Tsipras a convocat alegeri anticipate care se vor desfasura duminica pentru a incerca sa obtina din nou majoritatea parlamentara, dupa ce a pierdut sprijinul mai multor zeci de deputati ai partidului sau, Syriza. 

Disidentii, care alcatuiesc grupul parlamentar Unitatea Populara, au respins un nou plan de ajutorare si de austeritate pe care Tsipras l-a acceptat la 13 iulie. 

Sciziunea divizeaza stanga radicala europeana intre sustinatorii lui Tsipras (Pablo Iglesias, Pierre Laurent) si personalitatile care il contesta, cum sunt francezul Jean-Luc Mélenchon ori fostul ministru grec de finante Yanis Varoufakis. 

Cu trei zile inainte de alegeri, principalul partid de dreapta din Grecia, Noua Democratie, se afla la egalitate cu Syriza in ultimele sondaje de opinie.

Cea mai importanta problema a Greciei nu este reprezentata de costuri, ci de coruptie 

Cea mai importanta problema a Greciei nu este reprezentata de costuri, ci de coruptie, a declarat vicepresedintele The European Federation of Financial Analysts Societies, Friedrich Mostböck.

"Din punctul meu de vedere, cea mai importanta problema a Greciei nu este reprezentata de costuri, ci de coruptie, pentru ca Grecia se situeaza, intr-un clasament, ca tarile din Africa, atunci cand vine vorba despre coruptie. Pe de alta parte, Grecia nu este capabila sa isi colecteze impozitele si taxele. Nu are pus in aplicare un sistem de colectare eficient. Daca Grecia nu ia anumite masuri, nu isi va putea rezolva problemele. Ultima administratie din Grecia a ascuns si ignorat anumite lucruri. Ei nu au facut nimic altceva decat sa ne spuna ce nu vor sa faca, ca nu vor sa restructureze, ca vor sa amane termenele de plata... Nu am vazut nicio activitate noua pusa in aplicare pentru imbunatatirea situatiei", a spus Friedrich Mostböck, potrivit Agerpres.

El a subliniat ca "lumea trebuie sa vada si disponibilitatea din partea administratiei din Grecia fata de o posibila restructurare". 

"Grecia va ramane o provocare pentru noi, ani la rand. Acum iar au primit bani. Intrebarea este: poate Grecia sa faca reforme? (...) In Grecia nu exista o structura industriala autentica, solida iar Uniunea Europeana poate fi nevoita sa trimita bani catre Grecia, fara ca nimic sa vina inapoi", a precizat Mostböck. 

La un anumit moment, in timp, daca UE nu mai poate sa ajute Grecia sa genereze crestere, poate sa ia in calcul toate alternativele, inclusiv aceea de iesire din zona euro, a conchis el.

BCE: Bancile grecesti au nevoie de recapitalizare. Ministerul Economiei: Se va intampla dupa alegeri

Daniele Nouy, presedintele noii agentii de supervizare bancara (SSM) din cadrul Bancii Centrale Europene (BCE), a declarat vineri ca institutia sa incearca in prezent sa determine de cati bani au nevoie bancile grecesti pentru a se recapitaliza, transmite Dow Jones Newswires. 

"In Grecia, bancile au trecut printr-o criza si bineinteles au fost slabite. De acea au nevoie sa fie recapitalizate pentru a fi la fel de puternice cum erau inainte", a declarat Daniele Nouy, adaugand ca BCE incearca sa evalueze ce sume trebuie injectate.

Un grup de lucru, care include membri ai Guvernului grec si reprezentanti ai creditorilor (UE, FMI, BCE), va fi infiintat in vederea examinarii optiunilor pentru o recapitalizare rapida a bancilor grecesti, dupa alegerile de duminica, a anuntat saptamana aceasta Ministerul Economiei.

In ultimii ani, situatia bancilor elene s-a inrautatit pe fondul declinului economiei si al majorarii valorii creditelor neperformante, astfel incat acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, incepand din 2010 pana in prezent, cand Grecia a avut nevoie de asistenta financiara pentru a evita intrarea in incapacitate de plata. 

"Ministerul Economiei, in colaborare cu Banca Centrala a Greciei, a decis marti sa infiinteze un grup de lucru care sa se ocupe de recapitalizarea bancilor. Obiectivul este stabilirea rapida a cadrului pentru recapitalizare astfel incat guvernul rezultat in urma alegerilor din 20 septembrie sa aiba la dispozitie propuneri concrete pe baza carora sa poata lua deciziile corecte", anunta ministerul. 

La finele lunii iunie, autoritatile elene au impus o serie de restrictii asupra miscarilor de capital, limitand retragerile zilnice de numerar la 60 de euro. In plus, tranzactiile la Bursa de la Atena au fost suspendate, iar bancile elene au fost inchise timp de mai multe saptamani. 

Suma de 25 miliarde euro din ultimul program de asistenta acordat Greciei de creditorii internationali, de 86 de miliarde euro, a fost alocata pentru recapitalizarea bancilor elene pana la finalul anului. Insa sumele necesare pentru recapitalizare vor depinde de testele de rezistenta derulate de BCE, in randul marilor banci grecesti pana la sfarsitul lunii.

Banca Centrala Europeana a redus joi plafonul finantarii de urgenta destinata bancilor grecesti (ELA), dupa ce restrictiile asupra miscarilor de capital si acordul dintre Guvernul de la Atena si creditorii internationali au dus la diminuarea retragerilor de depozite din banci, transmite Reuters. 

Banca Centrala a Greciei (BoG) a anuntat ca plafonul ELA a fost redus cu 0,2 miliarde de euro, de la 89,1 miliarde de euro pana la 88,9 miliarde de euro. 

Este pentru a treia oara in decurs de o luna cand BCE reduce finantarea de urgenta oferita bancilor grecesti.

Dupa ce premierul Alexis Tsipras a introdus restrictii asupra miscarilor de capital, retragerile de depozite din bancile grecesti au incetinit pana la aproximativ 300 milioane de euro in august, in conditiile in care in lunile precedente deponentii greci au scos peste 43 de miliarde euro din conturile lor bancare, 26,5% din totalul economiilor. 

Dupa reuniunea de politica monetara din 3 septembrie, presedintele BCE, Mario Draghi, a declarat ca este prea devreme sa fie reintrodusa o derogare care sa permita, din nou, accesul bancilor grecesti la finantarea obisnuita oferita de BCE. In plus, derogarea ar permite, teoretic, Greciei, sa fie inclusa in programul de achizitii de obligatiuni demarat de BCE in martie. Cu toate acestea, o decizie cu privire la aceasta derogare nu este asteptata pana cand nu va fi format un nou guvern grec, dupa alegerile legislative de duminica. 

Grecia a evitat luna trecuta intrarea in incapacitate de plata, dupa ce a primit un nou program de asistenta internationala, cel de-al treilea.

Grecia, in fata viitoarei crize, si de data aceasta nu e despre euro

Pe langa criza economica, Grecia are de luptat si cu o criza a imigrantilor.

Liderul de dreapta si-a inasprit discursul legat de criza refugiatilor: "Piete Atenei se prabusesc sub fluxul necontrolat de migranti", pentru ca Syriza "nu a pazit granitele", a acuzat el, amintind, de asemenea, o "crestere a criminalitatii".

Grecia trebuie sa-si intareasca frontiera in fata afluxului fara precedent de imigranti ce sosesc pe coasta sa, a declarat, marti, liderul partidului de dreapta Noua Democratie, pe care alegerile l-ar putea aduce la putere, informeaza AFP. 

"Referitor la imigranti, frontierele trebuie sa fie mai bine aparate si Grecia nu ar trebui sa trimita mesajul 'aici e bine, veniti'', a declarat liderul ND, Evangelos Meimarakis.

"Fiecare persoana care vine aici trimite acest mesaj celor care asteapta", a continuat Meimarakis, estimand ca in prezent peste un milion de imigranti si refugiati se afla pe coasta turca, vizavi de insulele grecesti din Marea Egee. 

Mai mult de 230.000 de imigranti au ajuns pe coasta greaca in acest an, majoritatea fiind originari din Siria distrusa de razboi, dar si din Afganistan, Pakistan si din alte tari sarace. 

Autoritatile grecesti au fost coplesite de acest aflux si, in conditiile in care nu exista suficiente structuri de primire, multe familii de refugiati si de imigranti au dormit afara, saptamani in sir, fara acces la ingrijiri medicale si in conditii sanitare precare. 

Grecia a sustinut joi ca nu este lasata sa faca ceea ce este necesar pentru tinerea sub control a fluxului de migranti si refugiati, raspunzand astfel mai ales criticilor germane si ungare, si a anuntat deschiderea, la inceputul lunii octombrie, a doua centre de triere si inregistrare, asa-numitele "hotspots", cerute de UE, transmite AFP. 

''Aici, 80% dintre cei care sosesc sunt eligibili pentru azil, singura solutie legala de a-i accepta'', a declarat ministrul grec pentru migratie, Iannis Mouzalas, a carui tara a inregistrat de la inceputul anului peste 300.000 de migranti sositi pe mare. 

''Este diferit in Italia, unde 60% dintre cei sositi sunt migranti economici. Iar frontierele noastre maritime complica lucrurile. Pe o barca pe cale sa se scufunde, nu este posibil sa faci o triere intre refugiati si migranti'', a adaugat el. 

Cele doua centre de triere si inregistrare vor fi deschise la Lavrio, in apropiere de Atena, si la Salonic, in nordul tarii. 

Cancelarul german Angela Merkel a cerut weekend-ul trecut Greciei sa isi asume responsabilitatile care ii revin in protejarea frontierelor externe ale UE. 

''Doamna Merkel poate spune: limitez numarul intrarilor la 170 pe zi, dar eu nu pot spune asta, pentru ca altfel oamenii se vor ineca'', a reactionat Mouzalas. 

Ministerul de Externe grec a denuntat joi, la randul sau, "declaratiile delirante" ale Budapestei, dupa ce premierul ungar Viktor Orban a acuzat Atena ca nu respecta angajamentele europene in privinta apararii frontierelor UE. 

Luni, tot ministrul Mouzalas, spunea ca insula Lesbos se afla "pe marginea unui colaps", cu peste 15.000 de refugiati, in principal sirieni ce asteapta sa poata fi ambarcati pe un feribot cu destinatia Atena. 

Evangelos Meimarakis, fost presedinte al parlamentului si ministru al apararii, a facut de asemenea deosebire intre imigrantii economici si refugiati, acestia din urma trebuind, potrivit ministrului, sa fie ajutati sa ajunga la destinatia pe care o doresc din Europa. 

El a insistat, de asemenea, asupra faptului ca Grecia ar trebui sa fie mai ferma la adresa traficantilor de imigranti.

Un sondaj arata in 8 septembrie un usor avantaj de 0,5% pentru SYRIZA asupra formatiunii conservatoare Noua Democratie (ND) inaintea alegerilor anticipate.

SYRIZA al fostului prim-ministru Alexis Tsipras ar obtine 27% din voturi si Noua Democratie 26,5%, arata sondajul Pulse pentru site-ul bankingnews.gr.   

In sondaj, extrema-dreapta partidul Zori Aurii, ai carui lider si importanti parlamentari sunt judecati sub acuzatia constituirii unui grup criminal, se clasau pe locul al treilea, cu 6,5% din intentiile de vot. Grecii Independenti, partenerul mai mic de coalitie al lui Tsipras, sunt de asteptat sa obtina 2,5% din voturi, sub pragul de 3% necesar pentru a intra in parlament.    

Aproape 35% dintre greci doresc ca primele doua partide sa formeze un guvern de coalitie, arata sondajul. Tsipras a exclus pana acum orice astfel de acord cu Noua Democratie. Adversarul sau, Evangelos Meimarakis, a declarat ca este deschis cooperarii, aminteste Reuters.