Potirvit Reuters, in septembrie, Gazprom si cinci companii energetice europene (E.ON, BASF/Wintershall, OMV, ENGIE si Royal Dutch Shell) au semnat un acord de principiu pentru dublarea capacitatii gazoductului Nord Stream-2, care va permite Rusiei sa ocoleasca complet Ucraina, din 2019. Insa, mai multe state membre UE, in principal state din Europa Centrala si de Est, se opun acestui proiect care, in opinia lor, nu este in interesul UE.

Comisia Europeana vrea sa reduca dependenta blocului comunitar de Rusia, tara care asigura o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumatate din aceste livrari trec prin Ucraina.

Proiectul gazoductului de zece miliarde de euro (11 miliarde de dolari) nu este in linie cu principiile reglementarilor UE si ridica semne de intrebare privind securitatea energetica a continentului, sustine Maros Sefcovic. Nord Stream-2, care poate indeplini aproape 15% din actualul necesar de gaze naturale al UE, este cheia planurilor Rusiei de a-si majora exporturile.

Opt guverne europene au semnat o scrisoare in care ridica unele obiectii fata de proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrarile de gaze directe intre Rusia si Germania, potrivit unui document consultat de Reuters.

Semnatarii scrisorii, adresata presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sustin ca proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinte geopolitice potential destabilizatoare.

"Proiectul Nord Stream-2 ridica anumite riscuri la adresa securitatii energetice in regiunea Europei Centrale si de Est. Acesta ar influenta puternic evolutiile de pe piata gazelor si tranzitul gazelor in regiune, mai ales ruta de tranzit via Ucraina", se arata in scrisoarea datata 7 martie.

Copia scrisorii consultata de Reuters este semnata de premierii Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei, Romaniei si de presedintele Lituaniei.

"La inceput, au existat voci puternice care au sustinut ca este un proiect strict comercial, dar eu nu-mi amintesc ca nici un alt proiect comercial sa fie atat de dezbatut la nivel politic. A produs dezbateri intense geopolitice privind viitorul Ucrainei si securitatea energetica a sud-estului Europei", a declarat vicepresedintele Comisiei Europene pentru uniune energetica.

Acesta a adaugat ca, in actuala forma, proiectul nu este compatibil cu legislatia UE si multe probleme inca trebuie rezolvate cu autoritatile de reglementare din Germania, ceea ce i-ar putea indeparta pe potentialii investitori.

"Intr-o perioada in care nu numai bugetele statelor, ci si cele ale companiilor energetice, sunt afectate de scaderea preturilor titeiului si gazelor naturale, sunt convins ca fiecare companie energetica va analiza cu multa atentie daca va participa intr-un proiect care inca are probleme legale nerezolvate si care a dus la o importanta dezbatere politica", sustine Maros Sefcovic.

Gazprom, cel mai mare producator mondial de gaze naturale, asigura o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumatate din aceste livrari trec prin Ucraina.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, incepand din 2019.

Si adjunctul secretarului american de stat pentru diplomatie energetica, Robin Dunnigan, a avertizat recent ca, prin recenta intelegere incheiata de companiile europene cu Gazprom, Uniunea Europeana nu face decat sa-si sporeasca dependenta energetica fata de Rusia, desi la nivel declarativ sustine ca doreste sa o diminueze.