În luna iunie a acestui an, Facebook a anunţat că intenţionează să introducă o nouă criptomonedă, denumită Libra, în cadrul strategiei sale de a se extinde pe segmentul plăţilor digitale.

Facebook susţine că Libra va fi susţinută de active reale, cum sunt depozitele bancare şi obligaţiunile guvernamentale, în ideea de a fi mai stabilă decât alte criptomonede precum bitcoin.

Anunţul celor de la Facebook a fost întâmpinat cu scepticism de autorităţile de reglementare şi politicieni, Franţa şi Germania avertizând că intenţionează să blocheze Libra în Europa.

Directorul de la Facebook responsabil pentru acest proiect, David Marcuss, a declarat pentru cotidianul elveţian NZZ că reţeaua socială intenţionează să-şi lanseze criptomoneda, Libra, în cursul următorului an.

"Obiectivul nostru rămâne acela de a lansa Libra anul viitor. Până atunci va trebui să răspundem în mod adecvat la toate întrebările şi să punem la punct un cadru de reglementare adecvat", a declarat David Marcuss, directorul Facebook responsabil de tehnologia criptografică blockchain, scrie Agerpres.

Marcuss a spus că este puţin probabil ca monedele Libra să fie utilizată ca mijloace de plată în tranzacţii reale în ţări precum Elveţia, Germania sau Franţa, iar mai degrabă va fi utilizată pentru plăţi transfrontaliere sau pentru reglarea unor sume foarte mici.

"În orice caz, este puţin probabil ca în viitor oamenii să plătească cu Libra pentru un espresso în Elveţia, Germania sau Franţa", a spus Marcuss.

Potrivit acestuia, în prima fază acceptarea Libra de către utilizatori va fi o problemă mai mare decât aspectele ce ţin de reglementare.

Îngrijorările exprimate de autorităţile de reglementare cu privire la criptomoneda Libra sunt concentrate pe potenţialul pe care îl are aceasta de a destabiliza sistemul financiar mondial, de a interfera cu politica monetară suverană şi a aduce prejudicii vieţii private, dar şi pe posibilitatea de a fi utilizată pentru spălarea de bani.

În replică, David Marcuss a susţinut că proiectul Libra nu va interfera cu politica monetară, deoarece nu presupune crearea de noi bani şi nici nu influenţează dobânzile sau randamentele. De asemenea, portofelul digital Calibra, care va permite consumatorilor şi comercianţilor să păstreze şi să facă tranzacţii cu monede digitale, va fi pus la dispoziţie peste tot unde va putea îndeplini cerinţele organismelor de reglementare, a adăugat Marcuss.

Până acum, marile bănci centrale s-au abţinut să reglementeze monedele digitale, deoarece au eşuat anul trecut să ajungă la un acord cu privire la modul în care ar trebui făcut acest lucru şi după ce au concluzionat că acestea sunt prea mici pentru a pune în pericol sistemul financiar.