Datele oficiale publicate miercuri arata ca guvernul a inregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) in 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din platile prea mari pentru taxe.

Guvernul va trebui sa returneze 4,45 miliarde de dolari companiilor si populatiei care au platit intentionat taxe prea mari anul trecut.

Guvernul vrea sa descurajeze continuarea acestor practici, dar biroul pentru datoria nationala admite sa eforturile nu vor fi probabil suficiente.

”Nu putem face nimic, este o consecinta a dobanzilor actuale”, a aratat Marten Bjellerup, directorul pentru prognoza al institutiei.

Platile excedentare sunt o consecinta neintentionata a masurilor bancii centrale de a stimula inflatia, prin reducerea dobanzilor sub nivelul zero, incepand de acum doi ani.

In timp ce dobanzile au scazut, legislatia fiscala suedeza prevede ca sumele excedentare din conturile contribuabililor continua sa aduca o dobanda anuala de minimum 0,56% pe an. Din acest motiv, multi oameni le folosesc in locul depozitelor bancare.

Majoritatea guvernelor ar fi multumite cu un surplus bugetar de peste doua ori nivelul estimat. Dar Executivul de la Stockholm se plange ca acest imprumut involuntar din partea populatiei il va costa circa 800 de milioane de coroane in 2016 si 2017, mai mult decat daca s-ar fi imprumutat pe piata financiara.

O evolutie similara are loc si in Elvetia, care a trecut la dobanzi negative in 2015.

Aceste incasari excedentare impredictibile creeaza ceva probleme biroului pentru datorii. ”Nu stiu cat vor sta acesti bani in conturi, ceea ce inseamna ca daca vor fi retrasi Guvernul va trebui sa se finanteze din alta parte”, a explicat Olle Holmgren, directorul pentru strategie al biroului.

El a aratat ca situatia poate fi administrata, dar creeaza un element de incertitudine in buget si procesul de finantare. ”Guvernul a eliminat acum dobanzile pentru aceste depozite, dar biroul pentru datoria nationala se asteapta ca si o dobanda zero va ramane atractiva pentru companii."

Dobanda interbancara, pe care biroul datoriilor o foloseste ca referinta pentru dobanzile platite de companii, este negativa din martie 2015.

Holmgren a spus ca un numar de clienti corporativi au indicat ca intentioneaza sa continue platile excedentare in conturile fiscale, chiar si dupa modificarea dobanzii.

Problema va continua probabil, intrucat banca centrala a anuntat saptamana trecuta ca este mai probabil sa reduca mai mult dobanzile in teritoriu negativ decat sa le mareasca, pe termen scurt.