Mecanismul ERM II prevede ca evoluţia cursului de schimb al monedei ţării candidate să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Cel mai tânăr stat membru al Uniunii Europene speră să intre anul viitor în mecanismul ERM II, pre-etapa trecerii la moneda unică, iar BCE şi Comisia Europeană vor monitoriza implementarea angajamentelor Croaţiei. Dacă BCE şi cele 19 state membre ale zonei euro îşi dau acordul, ar putea adera la euro cel mai devreme în 2023.

Angajamentele oferite de Croaţia în scrisoare au fost salutate de miniştrii de Finanţe din zona euro, a declarat Mario Centeno la o conferinţă de presă, scrie Agerpres.

La rândul său, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici, a apreciat că decizia autorităţilor de la Zagreb reprezintă "un vot de încredere în moneda euro".

În scrisoarea sa de intenţie, Croaţia şi-a expus angajamentele pe care urmează să le îndeplinească în următoarele 12 luni. Ele se referă la menţinerea pe calea cea bună a stabilităţii sistemului financiar şi bancar, performanţe fiscale pozitive, cooperare solidă cu BCE şi măsuri structurale pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, a declarat săptămâna trecută ministrul croat de Finanţe, Maric Zdravko.

Citește și: Pregătirea României pentru zona euro, principala misiune a lui Isărescu în noul mandat de guvernator al BNR. Când am putea adopta moneda unică

Bulgaria, cea mai săracă țară din UE, este mai avansată în procesul aderării la zona euro și speră să adopte moneda unică în 2021.

România și-a propus ca țintă aderarea la euro în 2024. Anul trecut, Mugur Isărescu declara că, în 2024, România ar putea intra abia în sistemul cursurilor de schimb, o antecameră a zonei euro, unde trebuie să rămână cel puţin doi ani până la adoptarea monedei unice.

“Orizonul rezonabil, pentru a intra în sistemul cursurilor de schimb, este 2024. De acolo, drumul este doar înainte, că durează doi ani sau mai mult”, spunea, în noiembrie, guvernatorul.

Anterior, ministrul Finanţelor indicase drept dată de aderare la moneda unică anul 2024, ceea ce presupunea intrarea în sistemul ratelor de schimb cel mai târziu în 2022.

“Nu este după cum vrea guvernatorul, unul sau altul, este o decizie politică, dar este o decizie de mare responsabilitate”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că România trebuie să intre pregătită în zona euro, care este o zonă de convergenţă. ”Zona euro este o uniune de convergenţă. Şi România a intrat în UE şi a avut cel mai ridicat nivel de convergenţă. (...) Nu este un sprint, este o cursă de rezistenţă”, a adaugat Isărescu.

De cealaltă parte, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că România are un plan foarte bine stabilit în privinţa trecerii la moneda euro, iar obiectivul rămâne clar anul 2024.