"Este un consiliu în care se îmbină continuitatea cu noutatea, se îmbină tinereţea cu experienţa şi cred că - uitându-mă la formatul consiliului - acest nou consiliu va depune toate eforturile, va depune întreaga capacitate profesională pentru îndeplinirea mandatului care este încredinţat. Mandatul nostru este stabilit de legile bancare, de legea Băncii Naţionale, dar aş adăuga, aşa cum am spus şi ieri în cadrul comisiilor de specialitate, că avem şi un mandat nou, hotărât prin programul de aderare la zona euro, la care BNR, împreună cu Guvernul, cu reprezentanţii partidelor politice şi cu Academia Română, cu sprijinul Preşedinţiei, a lucrat. Acest mandat nou este pregătirea intrării României în zona euro. Avem un mandat aş spune ambiţios, cu multe provocări, dar ne vom depune întreaga capacitate pentru a-l duce la bună îndeplinire", a arătat el, într-o declaraţie acordată presei.

Întrebat cum îşi explică susţinerea din partea PSD, în condiţiile criticilor aduse Guvernului, Isărescu a replicat că este datoria BNR să atragă atenţia asupra riscurilor unor decizii.

"Aceasta este treaba BNR, să arate care sunt riscurile unei decizii şi împreună cu Guvernul să găsim soluţiile cele bune", a spus el.

Camera Deputaţilor şi Senatul au numit miercuri, în şedinţă comună, membrii Consiliului de Administraţie al BNR. Votul a fost secret, cu buletine. În favoarea lui Mugur Isărescu au votat 300 de parlamentari, iar împotrivă 15. De asemenea, numărul de voturi înregistrate împotriva celorlalţi membri ai Consiliului de Administraţie al BNR a fost de maximum 14.
Marţi, Isărescu a fost avizat favorabil de comisiile parlamentare de specialitate, cu unanimitate de voturi, pentru un nou mandat de guvernator.

Tot unanimitate a fost şi la avizarea propunerilor pentru Consiliul de Administraţie al BNR: Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Leonardo Badea şi Eugen Nicolăescu (viceguvernatori), Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Balint Csaba, Dan Radu Ruşanu şi Virgiliu Stoenescu.

Isărescu are 69 de ani şi conduce BNR din 1990, fiind cel mai longeviv guvernator din lume. El a fost şi prim-ministru în perioada 1999 - 2000.

Anul trecut, Mugur Isărescu declara că România ar putea intra în sistemul cursurilor de schimb, o antecameră a zonei euro, în 2024, unde trebuie să rămână cel puţin doi ani până la adoptarea monedei unice.

“Orizonul rezonabil, pentru a intra în sistemul cursurilor de schimb, este 2024. De acolo, drumul este doar înainte, că durează doi ani sau mai mult”, spunea, în noiembrie, guvernatorul.

Anterior, ministrul Finanţelor indicase drept dată de aderare la moneda unică anul 2024, ceea ce presupunea intrarea în sistemul ratelor de schimb cel mai târziu în 2022. “Nu este după cum vrea guvernatorul, unul sau altul, este o decizie politică, dar este o decizie de mare responsabilitate”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul a subliniat că România trebuie să intre pregătită în zona euro, care este o zonă de convergenţă. ”Zona euro este o uniune de convergenţă. Şi România a intrat în UE şi a avut cel mai ridicat nivel de convergenţă. (...) Nu este un sprint, este o cursă de rezistenţă”, a adaugat Isărescu.

De cealaltă parte, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că România are un plan foarte bine stabilit în privinţa trecerii la moneda euro, iar obiectivul rămâne clar anul 2024.

"România şi-a stabilit un obiectiv clar (de aderare la euro - n. r.) anul 2024. Chiar dacă suntem gata cu anumite cerinţe, totuşi decizia se ia la nivel european. România, în acest sens, are un plan foarte bine stabilit. Anul trecut, în decembrie, Guvernul a aprobat un astfel de plan, pentru trecerea la moneda euro. Noi ne ţinem de el, ne îndeplinim obiectivele, cum am făcut întotdeauna", a spus Teodorovici, în deschiderea reuniunii Eurogrup şi a reuniunii miniştrilor de finanţe (ECOFIN), din aprilie, de la București.