"Nu-mi imaginez euro fără Italia şi nici Italia fără euro", a declarat în faţa presei comisarul, la finalul unei întrevederi cu ministrul italian de finanţe, Giovanni Tria, căruia i-a înmânat o scrisoare din partea Comisiei, scrie Agerpres.

În scrisoare, Bruxellesul a cerut oficial Romei "clarificări" privind derapajul său bugetar "fără precedent".

Proiectul de buget al Italiei pentru 2019 prevede un deficit de 2,4% din PIB, foarte departe de cele 0,8% promise de precedentul guvern de centru stânga.

Aceasta reprezintă, de asemenea, o creştere cu 0,8 puncte a deficitului structural, în timp ce Comisia se aştepta la o reducere de 0,6 puncte a acestui deficit.

Abaterea în raport cu recomandările europene este "fără precedent în istoria Pactului de Stabilitate şi Creştere", a deplâns Pierre Moscovici.

Bruxellesul, în scrisoarea sa, subliniază o "nerespectare gravă" a recomandărilor europene, ce ar putea culmina cu o decizie a Comisiei de respingere a proiectului de buget al Italiei, lucru care nu s-a mai întâmplat vreodată până acum.

"Voi aştepta cu răbdare răspunsul Italiei", a menţionat Pierre Moscovici, exprimându-şi dorinţa de a avea "o discuţie foarte deschisă, constructivă" cu Roma.

"Italia are dreptul de a-şi alege priorităţile bugetare", a adăugat el. "Comisia Europeană nu este adversarul Italiei. Ea este arbitrul, iar arbitrul nu este popular, dar face să fie respectate regulile jocului", a subliniat el. Totuşi, a adăugat Pierre Moscovici, acest buget este o "sursă de preocupare pentru Comisie şi mai multe ţări membre".

"Cum va finanţa guvernul noile cheltuieli, cine va plăti factura?", s-a întrebat comisarul european. "O datorie de 130% din PIB are consecinţe directe pentru italieni", a mai spus el.

Comisia "va rămâne alături de Italia", a insistat Pierre Moscovici, explicând că nu are "niciun plan B, ci un singur plan A: planul este de a fi împreună, de a avansa împreună".

La rândul său, Giovanni Tria a spus că Italia speră să reuşească "o apropiere a poziţiei sale de cea a Uniunii Europene". "Avem evaluări diferite", dar acum se deschide "un dialog constructiv", a notat el. Comisia a făcut "observaţii, acum îi revine ministrului italian să ne răspundă şi pe această bază Comisia va lua deciziile sale", a mai declarat Pierre Moscovici.

"Obiectivul nostru este să majorăm creşterea", a reluat ministrul, pentru care guvernul italian trebuie să explice "mai bine Comisiei Europene reformele structurale" pe care doreşte să le pună în aplicare.

Cei doi au insistat, de asemenea, asupra necesităţii de a menţine un dialog deschis şi fără "tensiuni". Trebuie "să gestionăm toate acestea cu sânge rece, rămânând împreună", a subliniat Pierre Moscovici, în timp ce unii analişti şi-au exprimat temerea că noua politică economică apărată de Italia o va conduce la termen spre ieşirea din zona euro.

Premierul Italiei, Giuseppe Conte, a apreciat, însă, că abaterea Italiei de la regulile fiscale "nu este mare", adăugând că Guvernul de la Roma discută cu agenţiile de rating în speranţa că o retrogradarea a ratingului de ţară poate fi evitată. În următoarele două săptămâni agenţiile de evaluare S&P Global Ratings şi Moody's Investors Service urmează să evalueze ratingul de ţară al Italiei, care în prezent beneficiază de un calificativ cu doar două trepte peste nivelul “junk”.

Proiectul de buget pe 2019, aprobat luni de Cabinetul de la Roma, va duce la majorarea deficitului într-o perioadă în care regulile UE spun că ar trebui să scadă, în condiţiile în care se majorează sumele pentru cheltuielile sociale şi se reduce vârsta de pensionare. Astfel, deficitul ar urma să crească de la 1,8% din produsul intern brut în 2018 la 2,4% în 2019, apoi să scadă la 2,1% în 2020 şi să revină la 1,8% în 2021.

Chiar dacă un deficit bugetar de 2,4% din PIB este în limita de 3% din PIB prevăzută în tratate, Comisia Europeană a cerut un deficit mai mic pentru Italia astfel încât această ţară să poată să îşi reducă povara datoriei. În prezent, datoria publică a Italiei este una din cele mai mari din Europa, în termeni absoluţi, şi a doua ca mărime după cea a Greciei, ca procent din PIB.

Conform regulilor UE, trimiterea unei scrisori oficiale de avertisment ar putea fi urmată, în data de 29 octombrie, de o decizie a Comisiei de respingere a proiectului de buget al Italiei, o decizie fără precedent care ar putea agita şi mai mult pieţele financiare.