Avocatul şi profesorul de drept Giuseppe Conte (54 de ani) este propunerea noii coaliţii populiste formate din Mişcarea 5 Stele (M5S) şi Liga (extrema-dreaptă) pentru funcţia de prim-ministru al Italiei. Liga şi M5S au făcut public vineri un "contract de guvernare" care ar pune capăt austerităţii şi "dictatelor" Bruxellesului.

"În principiu, Comisia Europeană nu se amestecă în politica internă. Însă pentru noi este important ca noul Guvern italian să menţină o politică bugetară responsabilă", a declarat vice-preşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, într-un interviu publicat marţi în cotidianul economic german Handelsblatt.

"Italia are cea mai mare datorie publică din zona euro, după Grecia", a reamintit Dombrovskis, în condiţiile în care costurile la care se împrumută Guvernul italian de pe pieţele financiare au crescut în ultimele zile.

"Nu putem decât să recomandăm menţinerea direcţiei politicii economice şi financiare, promovarea creşterii prin reforme şi menţinerea sub control a deficitul bugetar", a mai spus Valdis Dombrovskis.

Extrema-dreapta de la Roma respinge avertismentele UE

În replică, Matteo Salvini, şeful Ligii (formaţiune de extrema-dreapta), a respins în repetate rânduri avertismentele venite de la partenerii europeni. În acest sens, Salvini a calificat drept "inacceptabile" avertismentele lansate de ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, care s-a declarat îngrijorat pentru stabilitatea zonei euro.

De asemenea, Salvini a reacţionat vehement la avertismentele venite de la Manfred Weber, un responsabil din partidul conservator al cancelarului german Angela Merkel. "Să se ocupe de Germania şi noi ne vom ocupa de ceea ce este bine pentru italieni", a apreciat Matteo Salvini într-un mesaj publicat pe Twitter.

Cu toate acestea, randamentul pentru obligaţiunile italiene pe 10 ani a atins marţi cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni, deoarece incertitudinea politică afectează sentimentele investitorilor faţă de cea de a treia mare economie din zona euro.

O analizaă a agenției de evaluare financiară Fitch Ratings arată că acordul de guvernare anunţat de cele mai populiste şi eurosceptice partide din Italia sporeşte riscurile la adresa profilului de creditare al ţării, în special prin relaxarea fiscală şi potenţialele pagube aduse încrederii.

Cât de mult vor fi aceste riscuri translatate în profilul de creditare este nesigur şi va depinde de capacitatea Guvernului de a implementa programul său şi de modul în care va rezolva compromisurile între diversele elemente, apreciază Fitch.

Riscul politic a reprezentat principalul factor în aprilie 2017, când Fitch a retrogradat ratingul suveran al Italiei la ''BBB'', cu perspectivă stabilă, iar agenţia a scos în evidenţă creşterea influenţei populiste şi eurosceptice.

În noul program al coaliţiei aflate la guvernare se renunţă la unele propuneri incluse în proiectul precedent care a ajuns în presă, inclusiv la crearea unui mecanism pentru statele zonei euro care vor să renunţe la moneda unică. Dar programul confirmă angajamentul partidelor de a adopta măsuri ce implică o politică fiscală expansionistă, creşterea incertitudinilor privind sectorul bancar italian şi face mai probabil un conflict cu autorităţile zonei euro, se arată în analiza agenţiei de evaluare financiară.

Implementarea deplină a propunerilor fiscale, în special venitul universal de bază, introducerea unei cote unice de impozitare şi schimbarea vârstei de pensionare vor majora semnificativ deficitul, care anul trecut s-a situat la 2,3% din PIB.

Prin urmare, Fitch se aşteaptă ca anul viitor deficitul să depăşească nivelul de 2% din PIB previzionat în martie, iar datoria publică să crească.

Intenţia programului de a revizui radical reglementările de salvare a băncilor din zona euro ar putea fi surse suplimentare de tensiune cu UE şi ar putea întrerupe eforturile băncilor italiene de a-şi construi rezerva financiară (buffer) pentru a îndeplini cerinţele autorităţilor de reglementare şi a-şi întări stabilitatea financiară, avertizează agenţia.

Program de guvernare: “venit de cetăţenie”, scăderea vârstei de pensionare și cota unică de impozitare

Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem) şi Liga (extrema dreaptă) şi-au făcut public vineri programul cu care îşi propun să guverneze, marcat puternic de euroscepticism.

''Acţiunea guvernului va viza un program de reducere a datoriei publice, nu prin venituri bazate pe impozite şi austeritate, politici care nu şi-au atins obiectivul, ci mai degrabă prin creşterea PIB printr-o relansare a cererii interne'', se spune în document.

Printre punctele principale se menţionează revizuirea, ''împreună cu partenerii europeni, a cadrului guvernanţei economice'', inclusiv a politicii monedei unice, ''în prezent bazată pe predominanţa pieţei'', în ideea ''revenirii la poziţionarea originară, când statele europene erau conduse de o intenţie reală de pace, fraternitate, cooperare şi solidaritate''.

Cele două partide vor să ceară Băncii Centrale Europene ''să extindă statutul în vigoare al principalelor bănci centrale din lume pentru a se ajunge la o uniune monetară adaptată echilibrelor geopolitice şi economice coerentă cu obiectivele uniunii economice''.

Ele cer, de asemenea, ''o întărire a rolului şi puterilor Parlamentului European, unica instituţie europeană care are legitimitate directă'' şi vor instituirea unei ''cetăţenii a Uniunii'', care să fie expresia unei egalităţi între cetăţenii europeni, precum şi o luptă eficientă împotriva dumpingului chiar în interiorul UE.

Liderul M5S, Luigi Di Maio, a declarat în faţa presei că cele două partide doresc să solicite Bruxelles-ului o parte din cele 20 de miliarde de euro din contribuţia anuală a Italiei la bugetul UE.

În programul anunţat mai sunt prevăzute introducerea unei ''cote unice'' de impozitare, care să reducă pragurile actuale la două impozite, de 15% şi 20% pentru persoane fizice şi juridice; acordarea unui ''venit de cetăţenie'' de 780 de euro lunar persoanelor nevoiaşe, pentru a favoriza reinserţia lor profesională şi creşterea economică.

Programul mai prevede coborârea treptată a vârstei de pensionare - care, conform legii actuale, va ajunge la 67 de ani în 2019 -, făcând posibilă ieşirea la pensie în momentul în care suma dintre vârsta persoanei şi durata de cotizare atinge 100.

În materie de economie, cele două partide vor să pună capăt vânzării companiei aeriene Alitalia, care trebuie ''salvată şi chiar relansată'', alte măsuri fiind introducerea unui salariu minim legal, dezvoltarea 'economiei verzi' şi a automobilelor electrice, protejarea economiilor bancare.