"Pactul bugetar este un element important, dar nu va fi suficient", a declarat David Cameron.

"Pactul este o conditie necesara, dar nu suficienta pentru relansarea zonei euro", a spus Angela Merkel.

Intre elementele suplimentare care ar trebui sa completeze pactul, Cameron a mentionat elemente ale unei uniuni bancare.

"Inteleg de ce tarile din zona euro vor sa analizeze un proiect de uniune bancara", a spus premierul britanic.

Cameron a subliniat totodata interesul tarii sale ca zona euro sa rezolve criza datoriilor, pentru ca Europa sa revina la o crestere economica sanatoasa.

Premierul britanic a cerut in mai multe randuri liderilor din zona euro sa ia masuri decisive pentru rezolvarea crizei, de teama "unui uragan" care ar putea lovi din plin economia britanica si sistemul sau financiar.

La incheierea unei intrevederi de miercuri cu presedintele american Barack Obama, cei doi lideri au cerut zonei euro sa formuleze un plan imediat pentru iesirea din criza.

Cancelarul german, de cealalta parte, a preferat sa propuna joi dimineata solutii pe termen lung, promovand o "uniune politica" in Europa, competentele urmand sa fie preluate, treptat, la nivel european. Merkel a aratat ca pe termen scurt zona euro a creat instrumentele de solidaritate necesare, fondurile de salvare EFSF si EMS.

Ce propune Pactul Fiscal European?

La inceputul lunii martie, 25 state ale Uniunii Europene, inclusiv Romania, dar fara Marea Britanie si Cehia, au semnat Pactul fiscal european, care prevede in principal reglementari fiscale pentru echilibrarea bugetelor si coordonarea politicii economice la nivel european.

Conform procedurilor, documentul trebuie ratificat in parlamentele statelor membre pentru a putea fi aplicat. Astfel, Tratatul va intra in vigoare la 1 ianuarie 2013, dupa ce va fi fost ratificat de cel putin 12 state contractante din zona euro sau in prima zi a lunii urmatoare ratificarii de catre cel de-al 12-lea state membru al zonei euro, aplicandu-se data care intervine mai intai.

In Romania, atat Camera Deputatilor, cat si Senatul au adoptat Tratatul.

Tratatul prevede obligatia de a mentine un deficit structural ce nu poate depasi obiectivul national pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru in parte, cu o limita inferioara de 0,5% din PIB, la preturile pietei. In cazul in care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB si nu exista riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice, deficitul structural poate sa ajunga la circa 1% din PIB.

Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie sa se incadreze in limita de 3% din PIB.

In cazul in care se inregistreaza abateri fata de aceste nivele, se va declansa automat un mecanism de corectie, ce trebuie introdus in legislatia nationala de fiecare stat membru, la fel ca si asa-zisa "regula de aur", privind limitarea deficitului structural.

Daca un stat membru nu transpune aceste doua prevederi in legislatia nationala, poate fi sesizata Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Nerespectarea deciziei acestei instante poate duce la o sanctiune financiara de maximum 0,1% din PIB-ul tarii respective.