După 17 ore de negocieri, Comitetul bugetar al Parlamentului a fost de acord vineri dimineaţă cu planurile pentru 2021, anunţând că este al doilea cel mai ridicat nivel de împrumuturi nete noi din istoria Germaniei de după cel de Al Doilea Război Mondial.

"Noile împrumuturi trebuie făcute, nu putem face economii într-o perioadă de criză", a afirmat Sven-Christian Kindler, potrivit Agerpres.

Luna trecută, surse guvernamentale au declarat că suma de 96 de miliarde de euro prevăzută în septembrie de ministrul german de Finanţe Olaf Scholz pentru 2021 nu va fi suficientă, întrucât cea mai mare economie europeană a majorat cheltuielile pentru a face faţă efectelor pandemiei.

Guvernul cancelarului Angela Merkel a adoptat măsuri fără precedent pentru a ajuta companiile şi micile afaceri să depăşească efectele crizei, acordând miliarde de euro pentru a preveni declinul suplimentar al economiei. Pentru a finanţa aceste măsuri, împrumuturile trebuie majorate mai mult decât era planificat.

Recent, Olaf Scholz a declarat că nivelul datoriei Germaniei ar putea creşte la aproximativ 75% sau 80% din PIB, deoarece necesităţile de finanţare ale Germaniei sunt gestionabile. Cu toate acestea, noile necesităţi de împrumuturi ale Germaniei reprezintă o modificare totală de poziţie după mai mulţi ani de disciplină fiscală strictă, care au produs bugete echilibrate, consideră analiştii.

După ce au devenit clare implicaţiile economice ale crizei, Executivul german a decis în 2020 majorarea semnificativă a cheltuielilor şi renunţarea la politica "schwarze Null" (black zero), prin care de ani de zile Germania are un buget echilibrat, nu face noi împrumuturi, iar de şase ani raportează excedente

Guvernul de la Berlin se aşteaptă la un declin al economiei de 5,5% în 2020, urmat de un avans de 4,4% în 2021.

Într-un document al Ministerului de Finanţe consultat recent de Reuters se arată că nivelul datoriei Germaniei va urca probabil la 71% din PIB anul acesta, de la mai puţin de 60% din PIB în 2019. Anul viitor, datoria Germaniei ar urma să se situeze la 70,25% din PIB, datorită aşteptatei redresări a economiei, conform documentului.

Uniunea Europeană a suspendat în martie aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus.

Recent, oficialii de la Bruxelles au promis că regulile bugetare europene vor rămâne suspendate şi în 2021.