"A emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru", a afirmat Rutte în cadrul unei conferinţe de presă săptămânale, potrivit Agerpres.

El şi-a exprimat rezervele în legătură cu anunţul făcut de Banca Centrală Europeană, care a renunţat la o limită importantă pe care şi-a autoimpus-o pentru achiziţia de titluri pe piaţă, în momentul lansării unui val mai mare pentru a lupta împotriva efectelor crizei coronavirusului asupra economiei.

"Există limite la aceste tipuri de măsuri ale BCE. Nu e lipsit de risc", a spus Rutte.

Întrebat despre declaraţiile omologului său portughez Antonio Costa, care a criticat joi poziţia pe care o consideră "dezgustătoare" şi "meschinăria recurentă" ale Olandei, Rutte a considerat că este mai bine "să nu facă niciun comentariu". "Nu ajută la nimic. O las aşa", a spus el.

Premierul portughez a vorbit despre poziţia apărată de ministrul olandez de finanţe, Wopke Hoekstra, potrivit căruia Comisia Europeană trebuie să deschidă o anchetă pentru a înţelege de ce unele ţări membre nu dispun de marjă bugetară pentru a răspunde crizei.

Liderii a nouă ţări europene, printre care Italia, Spania Franţa şi Portugalia, au făcut miercuri apel la crearea de "coronabonduri" pentru a dispune de fonduri importante în faţa crizei sanitare excepţionale care zguduie UE.

Mutualizarea datoriilor ţărilor europene este frecvent cerută de statele mai îndatorate din sudul UE, precum Portugalia, dar ea este respinsă de ţările din nord, precum Germania şi Olanda, mai stricte în materie bugetară şi care au privit mereu cu reticenţă statele din sud, despre care spun că au politici mai laxe.

Plan de salvare economică eșuat

Joi, liderii UE au eșuat în a adopta un plan european pentru reactivare economică, după ce Italia şi Spania au cerut măsuri mai clare, iar Germania şi Olanda au spus că refuză să împartă costurile crizei sanitare. Disputele dintre cele patru state au făcut ca, după şase ore de teleconferinţă, să nu fie luată nicio hotărâre, scrie News.ro.

Pedro Sánchez, şeful Guvernului spaniol, şi Giuseppe Conte, prim-ministrul italian, au refuzat să sprijine o declaraţie comună cu un text vag şi fără măsuri concrete, scrie presa spaniolă.

Potrivit unor surse diplomatice, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a întrebat pe toţi participanţii la videoconferinţă dacă sunt de acord cu propunerea făcută iniţial. Sánchez a răspuns negativ şi a avertizat că nu semnează „niciun acord care nu fixează un mandat clar pentru ca miniştrii Economiei să poată continua munca” pe un plan anticriză.

Conte a susţinut acest lucru, iar Michel a fost obligat să regândească termenii textului.

S-a ajuns la concluzia că miniştrii au la dispoziţie 15 zile pentru a planifica propunerile care ar putea duce la un plan de reactivare a economiei europene, condamnată la recesiune anul acesta din cauza pandemiei de Covid-19.

Reuniunea a fost marcată de tensiuni între nord, care a susţinut că fiecare ţară să iasă din criză prin propriile resurse, şi sud, care a cerut o acţiune coordonată.

Guvernele german şi olandez, susţinute de Austria şi Finlanda, refuză ca în recuperarea economică să fie folosite resure comunitare.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că nu va accepta euro-obligaţiunile pe care le-au adus în discuţie nouă ţări, în frunte cu Spania, Franţa şi Italia.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a argumentat că aceasta nu este o criză asemănătoare celor de până acum şi că îi afectează pe toţi în aceeaşi măsură.

Conte şi Sánchez au cerut crearea unui grup de lucru format din şefii Comisiei Europene, Consiliului European, Parlamentului European, Băncii Centrale Europene şi Eurogrupului.