Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a anunţat că guvernul său ia în considerare iniţierea unei acţiuni legale împotriva UE şi a acuzat-o pe Angela Merkel că încearcă să submineze capacitatea Ungariei de a-şi apăra graniţele, scrie Politico, preluat de Agerpres.

Budapesta susţine că votul din plenul Parlamentului European, privind declanşarea procedurilor în vederea activării Articolului 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, nu este valid pentru că nu ia în considerare abţinerile.

Avocaţii Parlamentului susţin însă că există precedent legal în acest sens, astfel Parlamentul nu este obligat să ţină cont de abţineri pentru a ajunge la o majoritate.

Ambasadorul Ungariei la UE, Oliver Varhelyi, a precizat într-o scrisoare trimisă preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, că Ungaria va contesta validitatea rezultatului la Curtea Europeană de Justiţie, dacă va fi nevoie.

Orban a pus la îndoială vineri motivaţiile Parlamentului European pentru investigarea Ungariei.

„În Parlamentul European de astăzi există o majoritate clară pro-migraţie”, a declarat Orban, adăugând că parlamentarii europeni încearcă să schimbe compoziţia populaţiei europene. „Avem nevoie de un nou Parlament European şi de un alt viitor”, a precizat el, acuzând apoi UE că finanţează ONG-uri.

„Planul este ca, dacă Ungaria nu poate fi forţată să primească migranţi, atunci trebuie să i se ia dreptul de a-şi proteja graniţele”, a declarat Orban, pentru ca apoi să acuze blocul european că doreşte „să trimită mercenari” în ţara sa pentru „a lua” puterea „fiilor Ungariei” de a-şi proteja graniţele.

„Să nu avem iluzii, ei vor lăsa migranţii înăuntru”, a avertizat Orban.

Polonia își apără reforma justiției

Și Polonia a respins încă o dată criticile Comisiei Europene în legătură cu controversata reformă a Curţii Supreme. Autorităţile de la Varşovia răspund '”temerilor exprimate de Comisie privind conformitatea legii referitoare la Curtea Supremă cu legislaţia Uniunii Europene, relevând caracterul nefondat” al acestor temeri, arată un comunicat al Ministerului de Externe polonez.

Executivul UE estimează că reforma în cauză “aduce atingere principiului independenţei justiţiei, inclusiv inamovibilităţii judecătorilor”, permiţând pensionarea unei treimi dintre judecătorii Curţii, care au împlinit deja 65 de ani.

Cinci dintre cei 27 de magistraţi vizaţi au primit autorizaţia din partea preşedintelui polonez Andrzej Duda de a continua să lucreze.

La 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde.

După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit art.19 al Tratatului privind UE în legătură cu art.47 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Polonia este vizată şi de o altă procedură, cea de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.