Regulile introduse dupa criza din 2008 pe pietele financiare europene obliga fondurile speculative sa isi anunte pozitiile short, care reprezinta de fapt un pariu ca actiunile unei companii vor scadea, catre organismele de reglementare. Insa doar pozitiile mai mari de 0,5% din actiunile unei companii ar trebui facute publice.

Purtatorul de cuvant al AFM, Ward Snijders, a precizat ca din cauza unei erori umane au fost date publicitatii informatii referitoare la pozitii short cuprinse "intre 0,2% si 0,5%" din actiunile la companiile shortate.

Anterior, cotidianul Financial Times a informat si el ca o parte din pozitiile short ale lui George Soros, inclusiv pariuri impotriva unor banci olandeze precum ING Groep NV, au fost publicate marti seara, pentru o scurta perioada de timp, pe pagina de Internet a Autoritatii de reglementare a pietelor financiare din Olanda (AFM).

In mod normal, fondurile speculative pastreaza in secret detaliile cu privire la tranzactiile lor short. Unele fonduri isi pastreaza in mod intentionat pozitiile sub pragul de 0,5% pentru a evita sa dezvaluie aceste informatii care pot influenta piata.

De exemplu, in luna iunie actiunile Deutsche Bank AG au pierdut 14% dupa ce s-a aflat ca Soros a pariat ca aceste actiuni vor scadea dupa ce Marea Britanie va vota in favoarea iesirii din Uniunea Europeana. Pe de alta parte, luna aceasta Wall Street Journal a informat ca Soros a pierdut un miliard de dolari dupa ce a pariat impotriva pietei dupa castigarea alegerilor prezidentiale din SUA de catre Donald Trump.

Soros, a carui avere este estimata la 25,2 miliarde de dolari, este renumit pentru ca in 1992 a facut profit de un miliard de lire de pe urma pariurilor pe lira sterlina.

In 1992, Soros a utilizat fondul Quantum Fund pentru a paria ca lira sterlina este supraevaluata in raport cu marca germana. Speculatiile lui Soros au fortat Guvernul britanic John Major ca in data de 16 septembrie 1992, denumita popular "miercurea neagra" (Black Wednesday), sa retraga lira sterlina din mecanismul European Exchange Rate Mechanism (ERM) pentru ca nu a putut mentine lira la nivelul convenit in limitele ERM.