În urmă cu doar câteva săptămâni, acelaşi Vladislav Goranov spunea că autorităţile de la Sofia insistă pentru ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, scrie Bloomberg, preluat de Agerpres.

Se pare însă că Guvernul celui mai sărac stat membru UE s-a pliat în cele din urmă recomandărilor venite de la BCE şi Comisia Europeană, care insistă că Sofia trebuie să îmbunătăţească guvernanţa corporativă, economiile şi băncile.

"Vom insista pentru ca ambele să se întâmple în aceeaşi zi", a spus marţi Vladislav Goranov într-o conferinţă organizată la Sofia.

Potrivit lui Goranov, în zilele următoare o delegaţie de oficiali bulgari se va deplasa la sediul BCE pentru discuţii intense cu privire la procedurile de aderare şi calendarul pentru ambele instituţii. Goranov nu a precizat dacă Guvernul de la Sofia intenţionează să îşi respecte promisiunea anterioară de a depune cererea de aderare la ERM-2 până la finele lunii iunie.

Bulgaria, cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, îndeplineşte toate criteriile economice pentru aderare la ERM-2. Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează un surplus bugetar.

Însă, în timp ce aderarea Bulgariei la ERM-2 a primit sprijinul cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, BCE a fost mai reticentă având în vedere că au trecut doar câţiva ani după ce a patra mare bancă din Bulgaria a intrat în colaps, ceea ce a declanşat demisia guvernatorului Băncii Naţionale şi alegeri anticipate.

Vladislav Goranov a făcut un apel către statele membre ale zonei euro să se abţină să formuleze noi solicitări Bulgariei, care vrea să devină a 20-a ţară membră a zonei euro. "În decurs de un an, vom putea să intrăm simultan într-o cooperare mai strânsă în cadrul uniunii bancare şi ERM. Însă avem nevoie de angajamente ferme din partea partenerilor noştri că nu vom intra într-un joc fără sfârşit", a spus Goranov.

Mecanismul ERM II prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Bulgaria urmează de mai mulţi ani un regim de austeritate, denumit Consiliul monetar, în conformitate cu care moneda naţională (leva) a fost legată mai întâi de marca germană şi ulterior de euro la un curs de schimb fix. Acest sistem a permis ţării vecine să menţină indicatori macroeconomici stabili şi printre cele mai mici datorii publice (26,8% din PIB) din Europa.

În România, Guvernul a înființat o Comisie naţională de fundamentare a planului de trecere la moneda euro. Congresul PSD a stabilit ca obiectiv aderarea României la zona euro în 2024, Liviu Dragnea afirmând că este un pas care presupune și riscuri, dar care trebuie făcut.