Guvernul de la Ankara va anunţa o revizuire "semnificativă" a descoperirii iniţiale, iar noile cifre ar putea fi dezvăluite în zilele următoare, după finalizarea unor noi foraje exploratorii, au declarat sursele citate de Bloomberg, informează Agerpres.

În luna august, Turcia a anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria sa, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a spus atunci că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.

Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Citește și: Încă un pas pentru scoaterea gazelor din Marea Neagră: ”Competiţia abia acum începe. Va câştiga cine va aduce primul gazele la ţărm”

Un oficial turc din sectorul energiei a declarat pentru Bloomberg că forajele efectuate la o adâncime de aproximativ 4.500 de metri la perimetrul Tuna-1 au scos în evidenţă două formaţiuni suplimentare de gaze care par promiţătoare. O a doua navă de foraj ar putea fi mutată în regiune în cursul anului următor.

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei. Turcia importă în prezent aproape toată energia de care are nevoie şi orice descoperire de gaze naturale ar ajuta şi la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.

Perimetrul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii

Blocul Neptun din România, estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, este cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii, care ar asigura auto-suficienţa României. Dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.

România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.

ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.

OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.

În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.

Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.