"Aici, în România, când vorbim de energie, vorbim de securitate energetică, adică petrol, gaze şi electricitate. Dacă vorbim de petrol, lucrurile sunt simple, avem rezerve onshore, oricine poate cumpăra petrol cu vaporul, pe mare. Dar, când vorbim de gaze, lucrurile sunt mai complicate, vorbim de geopolitică", a arătat oficialul, potrivit Agerpres.

El a amintit că România are rezerve onshore de gaze şi a descoperit recent noi zăcăminte în Marea Neagră.

"Suntem foarte bucuroşi că prietenii noştri turci au descoperit gaze în Marea Neagră, la fel şi bulgarii şi suntem mândri că suntem în regiunea Mării Negre, iar Marea Neagră oferă noi resurse de gaze. Atenţia lumii energetice, a sectorului energetic se va îndrepta spre Marea Neagră", a spus Popescu.

Citește și: Turcia ”cucerește” Marea Neagră. Anunțul lui Erdogan, după descoperirea celei mai mari rezerve de gaze din istoria țării

Ce nu a spus ministrul este că investitorii care au găsit zăcăminte importante de gaze în apele româneşti ale Mării Negre, respectiv ExxonMobil şi OMV Petrom, au amânat de mai bine de doi ani să ia o decizie privind extracţia resurselor din cauza legislaţiei româneşti.

Popescu a declarat în repetate rânduri, în trecut, că Guvernul nu va modifica cadrul legislativ din sectorul energetic, acest lucru fiind în sarcina Parlamentului, unde deocamdată nu există un consens politic în acest sens.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat, la sfârșitul lunii august, descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale.

Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.
 
OMV Petrom a a anunțat recent că a finalizat tranzacţia pentru achiziţia participaţiei de 100% în OMV Offshore Bulgaria GmbH de la OMV Exploration & Production GmbH şi intră în licenţa de explorare a perimetrului Han-Asparuh din Bulgaria. Han-Asparuh este situat în vestul Mării Negre, în Bulgaria, la sud de perimetrul Neptun Deep din România şi se întinde pe o suprafaţă de 13.819 km, cu o adâncime maximă a apei de peste 2.000 m.

În urmă cu opt ani, Petrom și ExxonMobil au descoperit în perimetrul Neptun din Marea Neagră un depozit de gaze estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.

Anul trecut, ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

"În ceea ce priveşte electricitatea, în contextul Green Deal, trebuie să ne redimensionăm producţia de energie. Avem un mix bun, dar 25% e pe cărbune, trebuie să găsim combustibil de tranziţie. Gazul este cel mai potrivit combustibil pentru tranziţie", a continuat Popescu, la deschiderea FOREN.

El a reamintit potenţialul României în sectorul offshore eolian.

"Trebuie să producem electricitate din surse regenerabile, iar în Marea Neagră avem, pe lângă gaze, şi potenţial offshore de vânt. O direcţie a noastră este să construim parcuri eoliene offshore, precum cele care există deja în Marea Nordului", a precizat Popescu.

Potrivit acestuia, avem nevoie de bani pentru atingerea acestor ţinte şi în acest sens avem trei direcţii: Fondul de modernizare, Fondul de tranziţie, precum şi Fondul de recuperare destinat ca ajutor ţărilor care au nevoie de sprijin pentru a depăşi perioada pandemiei.