Datele publicate marţi arată că activele deţinute de Banca Japoniei au ajuns la o cifră uluitoare de 553.600 miliarde yeni (4.870 miliarde de dolari), comparativ cu un Produs Intern Brut nominal de 552.800 miliarde yeni pe care îl avea Japonia la finele lunii iunie anul curent, potrivit Agerpres.

Analiştii estimează că datele statistice ce urmează a fi publicate miercuri vor arăta că economia japoneză s-a contractat în trimestrul iulie-septembrie 2018, ceea ce înseamnă că decalajul dintre activele Băncii Japoniei şi PIB s-a adâncit.

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, activele Rezervei Federale americane sunt echivalente cu aproximativ 20% din PIB-ul SUA, în timp ce activele deţinute de Banca Centrală Europeană sunt echivalente cu 40% din economia zonei euro. În plus, activele Băncii Japoniei sunt mai mari decât PIB-ul combinat al Turciei, Argentinei, Africii de Sud, Indiei şi Indoneziei.

Având în vedere că inflaţia în Japonia este la jumătate faţă de nivelul de 2% ţintit atât de Banca Japoniei cât şi de guvernul condus de premierul Shinzo Abe, achiziţiile de active ale BOJ ar urma să continue în viitorul apropiat, chiar dacă ritmul de creştere se va diminua.

O majorare a taxei de vânzări programată a fi adoptată în luna octombrie a anului următor precum şi o încetinire a cererii după ce boomul construcţiilor prilejuit de Jocurile Olimpice din 2020 se va încheia, înseamnă că banca centrală va fi presată să continue să susţină economia.

Activele Băncii Japoniei au început să crească după numirea lui Haruhiko Kuroda în postul de guvernator la începutul lui 2013. Deşi unii analişti cred că politicile de stimulare adoptate de Haruhiko Kuroda au pus capăt presiunilor deflaţioniste cu care se confrunta economia niponă de mai multe decenii, Banca Japoniei nu a reuşit să îşi atingă ţinta de inflaţie de două procente. Unii investitori cred că tocmai această ţintă de inflaţie a BOJ a fost una mult prea ambiţioasă şi a forţat instituţia să continue să cumpere obligaţiuni şi acţiuni, în condiţiile în care alte bănci centrale au început să renunţe la politicile de relaxare introduse după criză.

La nivel global, Banca Japoniei este a doua bancă centrală după Banca Naţională a Elveţiei care deţine active mai mari decât economia pe care încearcă să o stimuleze şi prima bancă centrală dintr-o ţară membră a G7 aflată într-o astfel de situaţie.