Odata cu criza politica romaneasca si evenimentele de anul trecut din Ungaria, "istoria pare tocmai sa se repete", apreciaza Corina Stratulat, analista in cadrul European Policy Centre. "Aceste evenimente arata ca acquis-urile democratice nu sunt ireversibile", este ea de parere.

Ea recunoaste, cu toate acestea, ca suspendarea in vederea destituirii a presedintelui roman Traian Basescu de catre premierul sau Victor Ponta nu are aceleasi izuri nationaliste ca la Budapesta, unde seful Guvernului, Viktor Orban, dezvolta o retorica antieuropeana.

O criza politica zguduie si Bulgaria, in privinta unor nominalizari de judecatori, in urma destituirii, joi, a presedintei principalului sindicat al magistratilor, aflata in conflict cu puterea.

O constatare este destul de impartasita la Bruxelles, si anume ca aderarea unor foste tari comuniste din Europa de Est s-a facut "prea rapid", noteaza Stratulat. Atat de rapid, incat Bulgariei si Romaniei le-a fost impus un Mecanism de Cooperare si Verificare (MCV) cu scopul de a le indemna sa continue, dupa admiterea in UE, in 2007, reformele in materie de independenta a justitiei si lupta impotriva coruptiei.

Acest mecanism, care prevede o evaluare regulata din partea Comisiei Europene (CE) a progreselor sau reculurilor inregistrate la Sofia sau la Bucuresti, va fi foarte probabil prelungit saptamana viitoare, in contextul evenimentelor recente. Acest lucru ar urma sa aiba drept consecinta directa blocarea aderarii lor la Spatiul Schengen, fara frontiere.

De la ultimul val de extindere, UE a invatat din greseli si a consolidat conditiile de aderare. Croatia, care urmeaza sa se alature blocului european anul viitor, tocmai a luat contact cu exigente suplimentare in domeniile justitiei si luptei impotriva coruptiei.

Insa, in mod paradoxal, "exista o dihotomie intre ceea ce propovaduieste UE in exterior si ceea ce este in masura sa impuna sa se respecte inauntru", subliniaza Steven Blockmans de la Centre for European Policy Studies.

In fapt, mijloacele Uniunii sunt foarte limitate in privinta atingerilor la adresa statului de drept in propriile state membre.

Comisia Europeana a obtinut "oarecare rezultate" amenintand Ungaria cu proceduri in fata Curtii de Justitie, de exemplu in ceea ce priveste statutul bancii centrale a Ungariei, recunoaste Blockmans.

UE ar putea, teoretic, sa invoce articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, care prevede sanctiuni impotriva unui stat membru in caz de "incalcare grava" a drepturilor fundamentale. Aceasta dispozitie nu a fost niciodata utilizata pana in prezent.

Cauza este ca dispozitia este "extrem de dificil" de activat, releva Steven Blockmans. Ea necesita unanimitatea celorlalte state membre, care nu sunt dispuse intotdeauna la "acte inamicale" fata de un partener european.