Confuzia si incertitudinea, precum si rapiditatea cu care au fost schimbati sefi de institutii si legi au dus la prabusirea monedei nationale – leul, mai ales in conditiile in care cetatenii Romaniei au suportat reduceri drastice de venituri din cauza crizei economice.

In principiu, Ponta a folosit artileria grea pentru a-l inlatura de la putere pe Traian Basescu, pe care il acuza de faptul ca a abuzat de puterile sale si ca s-a implicat in politica, desi Constitutia ii interzice acest lucru. Presedintele, pe de alta parte, are puteri considerabile in Romania, mai scrie El Pais, precizand ca seful statului reprezinta tara pe plan extern, numeste procurorul general, dar si sefii serviciilor secrete, de exemplu.

Unele voci sustin insa ca guvernul de la Bucuresti a facut toate aceste manevre nu numai pentru a-l suspenda pe presedinte. El Pais sustine ca ziua in care s-a declansat, de fapt, criza politica din Romania a fost 20 iunie, zi in care fostul premier Adrian Nastase a incercat sa se sinucida, dupa ce fusese condamnat la inchisoare pentru fapte de coruptie.

Nastase, care a condus guvernul de la Bucuresti intre 2000 si 2004, a fost cel care a bagat Romania in NATO si a inceput negocierile pentru aderarea Romaniei la UE.

Publicatia spaniola il citeaza pe directorul Societatii Academice Romane (SAR), Sorin Ionita, care spune ca vestea condamnarii lui Nastase a fost “un soc electric pentru intreaga clasa politica” si a fost un succes al justitiei in lupta impotriva coruptiei.

Cristina Guseth, de la Freedom House Romania sustine, pe de alta parte, teza potrivit careia “scopul ultimelor manevre este obtinerea controlului justitiei.”

El Pais mai sustine ca insusi procesul de aderare a Romaniei la UE a fost unul dificil din cauza coruptiei. Ultimul raport a Transparency International, din decembrie, arata ca institutiile democratice din Romania sunt inca fragile si noteaza ca tara mai are multe de facut pentru a schimba mentalitatea montenita din comunism. Cristina Guseth spune ca ceea ce s-a intamplat dupa ’89 a fost ca “vechea nomenclatura s-a transformat in <cleptoclatura>”.

Comentatorul de la El Pais aseamana situatia din Romania cu cea din Ungaria, de la inceputul anului, desi guvernul de la Bucuresti nu a modificat Constitutia. Budapesta propunea, in decembrie, o noua Costitutie care submina principiile democratiei, libertatea presei si indepdendenta bancii centrale. Aceste schimbari au creat nervozitate la Bruxelles, care a suspendat negocierile cu Budapesta pentru acordarea unui imprumut de 20 de miliarde de euro. Ulterior, Viktor Orban a fost de acord sa faca unele schimbari legate de independenta bancii centrale, care au multumit UE.