După ce a dat asigurări, timp de mai multe zile, că nu vrea să ”intre în polemică”, Guvernul separatist catalan era joi vizibil iritat. ”Anumite publicaţii vor doar un lucru: să ne discretize”, a denunţat ministrul catalan de Interne.

Joaquim Forn răspundea astfel unor acuzaţii potrivit cărora poliţia catalană nu s-a consultat cu Madridul cu privire la antecedentele judiciare ale presupusului organizator al atentatelor, un imam marocan, şi a declinat ajutorul propus în anchetă cu privire la explozia de la casa din Alcanar.

Această casă s-a dovedit a fi ascunzătoarea jihadiştilor, înţesată de explozivi, unde doi dintre ei au murit, iar un al treilea a fost rănit.

Această polemică are loc pe fondul disensiunilor puternice între Guvernul spaniol al lui Mariano Rajoy şi naţionalişti, hotărâţi să organizeze un referendum în vederea unei autodeterminări, în pofida interdicţiilor impuse de Madrid.

Cele două tabere au depus însă efortul de a prezenta o imagine unită în urma şocului provocat de atentate, afişându-şi voinţa de a vedea ancheta avansând.

Autoritățile vor să creeze imaginea unui stat catalan puternic

Chiar în ziua atacurilor revendicate de gruparea Statul islamic, soldate cu 15 morţi şi peste 120 de răniţi la Barcelona şi Cambils, poliţia catalană - Mossos d'Esquadra - a împuşcat cinci dintre cei 12 presupuşi membri ai celulei jihadiste.

Patru zile mai târziu, ea îl localiza şi omora pe fugarul Younes Abouyaaqoub, şoferul camionetei care a intrat în pietoni pe bulevardul Las Ramblas.

Poliţia a arestat de asemenea rapid patru presupuşi membri, rămaşi în viaţă, ai celulei.

Declaraţiile lor au permis de semnarea ca organizator al atentatelor a imamului Abdelbaki Es Satty şi descoperirea faptului că el a murit în explozia accidentală a ascunzătorii de la Alcanar, unde jihadiştii pregăteau atentate de şi mai mare amploare vizând ”monumente”.

În mai puţin de o săptămână, celula a fost astfel ”dezmembrată”, iar membrii Mossos d'Esquadra au fost acoperiţi de elogii, până când două sindicate reprezentând Garda Civilă şi Poliţia Naţională spaniolă au lansat marţi acuzaţii virulente.

Într-un comunicat comun, Asociaţia Unificată a Gărzilor Civile (AUGC) şi Sindicatul Unificat al Poliţiei (SUP) afirmă că Guvernul catalan i-ar fi exclus de la anchetă cu scopul de a ”da o imagine în afara frontierelor noastre a unui stat catalan autosuficient”.

Principalele nemulţumiri sunt că experţii lor în explozivi nu ar fi avut acces la casa din Alcanar, la 200 de kilometri sud de Barcelona, iar Mossos d'Esquadra nu ar fi ţinut cont de informaţiile lor cu privire la legătura dintre imam şi o persoană arestată în 2007, într-o operaţiune antiteroristă a poliţiei.

Prefectul Cataloniei: Acuzațiile sunt iresponsabile

”A existat o colaborare permanentă, constantă şi fluidă între diversele instituţii, atât la nivel politic, cât şi la nivel tehnic al diverselor servicii de poliţie şi forţe de ordine”, a dat asigurări miercuri, într-o încercare de a potoli situaţia, Enric Millo, prefectul Cataloniei, reprezentantul statului central.

Însă polemica a reizbucnit joi, prin noi dezvăluiri de presă.

Unele cotidiene au scris că judecătorul desemnat cu o zi înainte de atentate, după explozia de la Alcanar, a anunţat Mossos d'Esquadra că numeroase butelii de butan găsite în dărâmăturile casei erau destinate comiterii unui atentat şi că poliţia catalană nu l-a ascultat.

Niciuna dintre sursele din cadrul poliţiei şi cele judiciare contactate de AFP nu au confirmat această informaţie.

Alte ziare au adăugat că poliţia belgiană a contactat. în martie 2016. Mossos d'Esquadra cu scopul de a o avertiza cu privire la imamul marocan, care a încercat să se angajeze într-o moschee în apropiere de Bruxelles.

Fals, replică ministrul catalan de Interne, care dă asigurări că a existat pur şi simplu o discuţie ”informală” între un poliţist belgian şi un omolog de-al său catalan, care se cunoşteau personal.

Joaquim Forn subliniază că Mossos d'Esquadra, a cărei comunicare oficială cu poliţii străine trebuie să treacă prin canalul de la Madrid, nu au dispus vreodată de informaţii despre imam.

În editorialul său de joi, El Pais a catalogat drept ”irespinsabile” asemenea acuzaţii, la fel ca şi ”utilizarea politică a unor presupuse succese sau eşecuri” ale poliţiei catalane.

Aceasta este o părere împărtăşită de sindicatul Mossos d'Esquadra care le consideră ”nedrepte” şi afirmă că ele ”dau un sens politic unei actualităţi poliţiste”.