"Trebuie sa mergem pana la capat. Nu mai putem astepta", a declarat Xavier Borras, un functionar in varsta de 58 de ani, aflat printre manifestantii care au invadat o artera din Barcelona din apropierea parlamentului regional, unde alesii separatisti pregatesc secesiunea acestei regiuni cu 7,5 milioane de locuitori din nord-estul Spaniei.

Proiectul, care trebuia sa se finalizeze la jumatatea anului 2017, avanseaza mai incet decat era prevazut din cauza diviziunilor dintre partidele separatiste. Este totusi momentul "sa luam decizii cruciale", a afirmat seful executivului catalan, Carles Puigdemont, in fata presei straine inainte de inceputul manifestatiilor.

Nerabdarea a fost perceptibila de asemenea in randul manifestantilor, multi imbracati in culorile separatiste rosu, galben, bleu, care de cinci ani sarbatoresc in numar mare "Diada" din 11 septembrie, ziua "nationala" a acestei regiuni mandre de limba si cultura sa.

"Speram ca aceasta Diada va fi ultima inainte de independenta", a declarat Carmen Santos, o functionara de 58 de ani, la Barcelona, unde politia a numarat 540.000 de manifestanti.

Alte mitinguri au atras 135.000 de persoane la Salt, in nordul Cataloniei, 60.000 la Berga, in centru, 45.000 la Tarragona, in sud, si intre 25.000 si 30.000 la Lleida, in est.

La Lleida, clopotele catedralei au batut la ora 17.14 - in referinta cu data de 11 septembrie 1714, cand Barcelona a cazut in mainile trupelor regale dupa un lung asediu, iar Catalonia si-a pierdut autonomia.

Cu toate acestea, participarea totala de 805.000 persoane a fost inferioara celor 1,4 milioane care, potrivit autoritatilor locale, au fost prezente anul trecut.

Madridul a interzis un referendum in Catalonia, pe modelul Scotiei

Liderii separatisti catalani au incercat fara succes de mai multi ani sa smulga un acord din partea Madridului pentru a organiza un referendum de autodeterminare, cum a fost cel din Scotia care s-a pronuntat in 2014 pentru ramanerea in Regatul Unit.

Ei si-au schimbat tactica dupa ce au castigat majoritatea absoluta in parlamentul regional, in septembrie 2015, si au optat pentru secesiune. Ei intentioneaza sa puna bazele administratiei unui viitor stat independent, sa adopte legi pentru a se desprinde de Spania si sa convoace "adunari constituante" pentru a redacta viitoare constitutie a Cataloniei.

Popularul primar al Barcelonei, Ada Colau, care ramane voit ambigua in chestiunea independentei, s-a alaturat manifestantilor la Barcelona, la fel ca si liderii partidului stangii radicale Podemos. Acesta este singurul partid national spaniol care accepta un referendum privind autodeterminarea, pronuntandu-se insa impotriva independentei.

Ada Colau a denuntat "imobilitatea cronica" a guvernului actual condus de Mariano Rajoy la Madrid, care a refuzat orice concesiune pentru a tempera febra separatista din Catalonia.

Iar la orizont nu se intrevede nicio schimbare rapida, tinand cont de incapacitatea partidelor nationale de a forma un nou guvern dupa doua alegeri legislative neconcludente.

Premierul Scotiei vrea un nou refrendum pentru independenta, dupa Brexit

Imediat dupa ce britanicii au votat in favoarea iesirii Regatului Unit din UE, mai multe voci din Scotia au au cerut un nou refrendum pentru independenta, in conditiile in care scotienii au votat in majoritate pentru ramanerea in UE.

Premierul scotian, Nicola Sturgeon, cel mai vehement sustinator al indepdendentei de Regatul Unit, sustinea, in urma cu doua saptamani, ca a sosit momentul potrivit pentru a se aborda din nou tema separarii Scotiei de Marea Britanie si le-a cerut scotienilor sa-si ia destinul in propriile maini.

Intr-un discurs rostit in localitatea Stirling, ea a apreciat ca declararea independentei Scotiei este “singura modalitate de protejare” a intereselor acesteia in contextul iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana.

“Cred ca a sosit momentul ca partidul nostru sa conduca o noua dezbatere despre independenta”, a insistat Nicola Sturgeon, care este si liderul Partidului National Scotian (SNP), evocand posibilitatea unui nou referendum pentru separarea de Marea Britanie, astfel incat Scotia sa poata ramane in Uniunea Europeana.

La referendumul desfasurat cu doi ani in urma, votul majoritar al scotienilor a fost impotriva independentei. Insa sefa guvernului de la Edinburgh considera ca referendumul de anul acesta prin care britanicii au ales iesirea din UE ar putea sa fi schimbat optiunea scotienilor, care au votat majoritar pentru ramanerea in blocul comunitar.

“Regatul Unit in care Scotia a votat sa ramana s-a schimbat substantial si prin urmare s-au schimbat si argumentele pentru a vota pentru sau impotriva independentei”, a estimat ea admitand ca scotienii nu se tem doar ca vor fi scosi din UE impotriva vointei lor, ci si de faptul ca nu vor mai fi in piata comuna a blocului comunitar. “Ca premier, nu voi sta cu bratele incrucisate si nu voi permite ca acest lucru sa se intample fara sa ne luptam”, a mai spus Nicola Sturgeon.