Ratingul suveran a fost scăzut cu o treaptă, de la AA- la A+, a anunțat S&P. Analiștii au scăzut, totodată, și ratingurile a trei bănci străine care opereză în China, respectiv HSBC China, Hang Seng China and DBS Bank China, pentru că acestea nu ar reuși să evite falmentul, în cazul în care China intră în incapacitate de plată.

“Perioada prelungită în care creditul a crescut masiv în China a majorat semnificativ riscurile economice și financiare. Deși creditele au contribuit la creșterea reală a produsului intern brut și la creșterea prețurilor, credem că, pe de altă parte, a diminuat mult și stabilitatea financiară a țării”, a explicat S&P.

Retrogradarea, a doua venită în acest an din partea unui agenții mari de evaluare financiară, erodează încrederea investitorilor internaționali că Beijingul va putea să păstreze un echilibru între păstrarea creșterii economice, pe de o pate, și curățarea sectorului fianciar, pe de altă parte.

"Retrogradarea va avea un impact relativ ridicat asupra întreprinderilor chineze deoarece calificativele corporațiilor nu pot fi mai ridicate decât ratingul suveran", a avertizat economistul Xia Le, de la Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA, în Hong Kong. "Finanțarea companiilor va fi afectată", a adăugat Xia Le.

În luna mai, şi agenţia de evaluare financiară Moody’s a retrogradat China, pentru prima dată în ultimele trei decenii, avertizând că sănătatea financiară a ţării suferă de pe urma creşterii datoriei şi a încetinirii avansului economic.

Temeri în privinţa nivelului ridicat al datoriei publice în a doua cea mai mare economie a lumii au mai existat şi în trecut, iar FMI a pus China pe lista ţărilor cu probleme iminente, anul trecut.

China trebuie să controleze mai strict şi sectorul bancar, pentru că o problema colosală cu care se confruntă economia sunt tranzacţiile la negru pe care le fac băncile. Potrivit Moody’s, sectorul bancar subteran din China a înregistrat o creştere explozivă în ultimii ani, atingând un nivel estimat la 64.500 de miliarde de yuani (9.400 miliarde de dolari) în 2016.

Dar cât de mare este datoria publică a Chinei şi cât de gravă este situaţia?

În timp ce criza financiară din 2008 a dus în colaps economic ţările din Vest, guvernele locale din China şi companiile de stat s-au împrumutat masiv pentru a construi blocuri şi infrastructură, au investit în afaceri şi au inflamat pieţele financiare.

Acest iureş al cheltuielilor a avut că rezultat o creştere semnificativă a datoriei publice, în special în rândul ineficientelor companiilor-mamut deţinute de stat. În consecinţă, datoria Chinei a explodat la aproximativ 170% din PIB în 2016, de la 100%, în 2008.

Guvernul de la Beijing este conştient de această problema şi încearcă să o rezolve. Autorităţile au introdus o serie de măsuri în anii trecuţi pentru areduce din datoriile locale şi pentru a stinge din creditele bancare. În acelaşi timp, au încercat să reducă dependenţă economiei ţării de credite, pentru a accelera creşterea economică.

Însă mulţi experţi susţin că este nevoie de mai mult. Iar decizia Moody’s de a retrigrada economia Chinei nu a făcut decât să alimenteze temerile investitorilor.

Chiar şi în aceste condiţii, specialiştii consideră că Beijingul nu ia foarte în serios problema, iar această atitudine ar putea duce la o criză financiară fără precedent, care s-ar întinde la nivel mondial.