Caviarul, o afacere de un miliard de euro, ar putea avea un nou actor principal in Europa. Mina de aur ascunsa in adancurile Dunarii noastre risca, insa, sa fie pierduta
Mina de aur ascunsa in adancuri risca sa fie pierduta, pentru ca programul de repopulare al fluviului, coordonat de Ministerul Agriculturii, a fost sistat. Crescatorii, care aveau contracte semnate cu statul, spun ca puietul a inceput sa moara. Daca nu sunt virati rapid un milion de euro, paradisul icrelor negre va deveni amintire.
Pescuitul haotic a adus sturionii din Dunare in prag de disparitie. Insa, odata cu pestii, pierdem si milioane de euro.
"La maturitate ajunge pana la doua tone. Si cel mai valoros. National Geografic va prezenta <The one billion dollar fish>, faptul ca are icrele negre si toata lumea il vaneaza si nimeni nu se gandeste ca nu exista sac fara fund", spune Robert Raduta, investitor in piscicultura.
Documentarul a fost filmat de un producator austriac. Abia acum sase ani, statul roman a recunoscut dezastrul si a impus prohibitia la sturion. S-a angajat sa dea anual un milion de euro pentru puietul care, in zece ani, urma sa fie producator de icre. In 2011, programul a fost sistat, iar explicatiile au fost naucitoare: pestii eliberati de noi pot "fugi" la bulgari.
"Sturionul este un peste migrator. Din pacate, Bulgaria, care nu a populat, a pescuit. Cu alte cuvinte, noi am populat pentru tarile vecine", afirma Achim Irimescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
Reprezentantii Institutului Delta Dunarii de la Tulcea afirma insa ca vecinii din sud au inceput repopularea mai devreme ca noi, si cu mai multi sturioni.
Icrele de morun se vand la Moscova, la un restaurant de 5 stele, cu 35.000 de euro pe kilogram. Noi suntem ultimii detinatori ai acestei valori incomensurabile: Dunarea si Marea Neagra. Si este in fata usii noastre.
Ce fac autoritatile noastre cu aceasta usa in spatele careia se ascunde o imensa avutie? O inchid cu brutalitate. Pentru ca Ministerul Agriculturii nu a dat milionul de euro pentru repopulare, o generatie intreaga de 150.000 de pesti a fost compromisa. Acelasi lucru s-ar putea intampla si cu puietul de anul acesta, care ar fi trebuit sa fie deja in apele Dunarii. A inceput deja sa moara din cauza temperaturilor ridicate.
Crescatorii privesc neputinciosi cum moruni, nisetri si pastrugi care ar fi trebuit sa verse bani grei la buget mor in bazine. Fostul ministru al Agriculturii spune ca n-a fost convins de eficienta proiectului si de aceea a oprit anul trecut finantarea.
Pentru 2012, explicatia e mult mai simpla. Milionul de euro a disparut din buget. "Data fiind dificultatea finantarii, nu putem spune ca avem sursele necesare. Nu avem un termen limita", explica Irimescu.
Se vede mai clar prin apa tulbure, decat de la birourile oficialilor, ca exista un termen limita. Nisetrul isi joaca ultima sansa. Acum doi ani, s-au prins doar 18 exemplare. Anul trecut, 7. Pentru biologi si finantisti in egala masura, pare de neinteles de ce Romania alege o Dunare moarta in locul uneia vii. Si nu gaseste un milion de euro, ca sa primeasca apoi un miliard.