"Acum am prins un somn care este la masura. Are peste 50 de cm. Un caras care este tot la masura. El, normal, 5 kile are, dar asta are 20... si doua platici care sunt tot la masura", marturiseste un pescar in timp ce-si verifica plasele.

Domnul Tixi are 61 de ani si este pescar de cand se stie. Si-a investit toti banii in unelte, pentru motorul barcii a facut credit si este la zi cu toate aprobarile si autorizatiile. Anul trecut, trei sferturi din venit au plecat spre directia locala de finante, Capitania Portului Sulina, Consiliul Judetean Tulcea si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. A ramas apoi cu 5.800 de lei.

"Platiti si taxe? Taxe? Anual, trebuie sa fie cate ceva ca sa ia banul. Ai, nu ai, ii dai. Am dat peste 20 de milioane numai anul acesta statului", adauga pescarul.

Pescarii nu-si pot da marfa decat la cele 2-3 cherhanele din zona care platesc cat vor ele, de regula foarte putin, si vand apoi pestele la pret dublu sau triplu. Acest pescar vrea sa fie cu toate actele in regula asa ca, mai nou, a fost obligat sa-si faca firma pentru a putea vinde legal captura - in timp ce in trecut avea nevoie doar de un permis. 

Localnicii spun ca majorarea si inmultirea taxelor pentru pescuit incurajeaza braconajul si astfel, departe de a fi protejat, pestele se imputineaza. Asa se face ca, la o pescarie din Sulina, asistam la imagini incredibile. Lupta pentru un kilogram de hamsie.

Pe langa taxele si impozitele obligatorii pentru o firma, un pescar plateste anual 1250 de lei catre Consiliul Judetului Tulcea. Noile biruri pun ordine intr-un domeniu in care evaziunea fiscala era printre cele mai mari, spun autoritatile.