Raport MS: Spitalele private au beneficiat o buna perioada de sume mai mari decat cele publice
Spitalele private au beneficiat, o buna perioada de timp, de mecanisme de finantare preferentiala. Suma decontata pe caz rezolvat a fost negociabila, si nu fixa, pe baza sistemului DRG, ca in cazul spitalelor publice, primind mai multi bani, se arata intr-un raport al MS prezentat miercuri in Guvern.
Ministerul Sanatatii a prezentat o nota privind finantarea din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. Dezvoltarea sistemului privat de servicii spitalicesti de sanatate a fost importanta in ultimii ani, dar, din pacate, ea s-a facut pe baza sustinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurari de sanatate.
Ministerul a aratat ca, de exemplu, din datele furnizate de CNAS, in 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judetul Brasov a negociat si a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie interventionala suma de 3.600 de lei, acelasi caz fiind decontat in sistemul DRG de catre Casa de Asigurari de Sanatate, pentru o unitate publica de elita cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara, cu doar 2.620 de lei.
Suma decontata din bugetul FNUASS catre spitalele private a crescut in timp de la 150.703 lei in 2011, pana la 213.500 lei in 2012.
"S-a ajuns astfel la situatii in care, spre exemplu, in judetul Brasov sa se deconteze in anul 2012 catre spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitalicesti, iar in Oradea, un spital privat cu 87 de paturi infiintat in anul 2008 sa primeasca 17% din bugetul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, care are 1007 paturi. In ultimul caz, infiintarea spitalului privat nu a condus la scaderea numarului de pacienti ai Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, care, dimpotriva, a crescut", se arata in raportul MS.
Pe de alta parte, este cunoscut faptul ca pacientii care aleg sa se trateze in spitalele private trebuie sa achite in plus sume importante, care reprezinta diferenta dintre ceea ce deconteaza casele de asigurari de sanatate si tarifele aplicate de acestea, potrivit documentului citat.
"Pentru o interventie operatorie de cezariana, un furnizor privat are tariful de 8.800 lei in cazul in care prim-operatorul este profesor universitar si 6.600 in cazul unui medic primar. Din acest tarif, sistemul de asigurari acopera doar 1.400 de lei, ramanand ca diferenta de 7.400 de lei, respectiv 5.200 de lei sa fie suportat de catre familia pacientei", se arata in raporul MS.
In acest context, in urma acestor practici, are loc o limitare drastica a accesibilitatii cetatenilor la actul medical practicat in aceste spitale si o discriminare pe criterii financiare a pacientilor care pot apela la serviciile acestora, in contradictie cu principiile sistemului social de asigurari de sanatate in baza carora a fost infiintat si functioneaza FNUASS, se mai arata in raportul MS.
"In conditiile unei evolutii relativ liniare a fondurilor alocate sanatatii in ultimii ani, putem considera ca, odata cu cresterea sumelor decontate spitalelor private, s-a redus proportional finantarea spitalelor din sectorul public de servicii de sanatate. Mentinerea actualelor mecanisme va conduce la cresterea exponentiala, pe masura aparitiei de noi furnizori privati, a proportiei fondurilor pe care acestia le atrag din bugetul FNUASS, in detrimentul finantarii unitatilor publice, care asigura rezolvarea majoritatii cazurilor critice si complexe, precum si a celorlalte interventii terapeutice pentru categoriile de populatie care nu-si pot permite platile suplimentare solicitate de furnizorii privati. In astfel de situatie limita, statul va fi obligat sa compenseze din ce in ce mai mult acest deficit de finantare cu fonduri suplimenatre de la bugetul de stat", se mai arata in raport.
Documentul vine dupa ce, la sfarsitul saptamanii trecute, ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, anunta ca prin contractul cadru care ar putea intra in vigoare la 1 martie vor fi sistate fondurile catre spitatele private, iar din acele sume vor fi dezvoltate programe in cele 53 de spitale publice strategice.
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent



RSS