Consiliul Concurenţei a încheiat, în 2017, o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă al GSK, după ce compania şi-a asumat o serie de angajamente referitoare la medicamentele Avodart şi Seretide, pentru a elimina îngrijorările de natură concurenţială.

Astfel, GSK era obligată sa furnizeze cele două medicamente pe piaţa din România timp de doi ani, în cantităţi care să acopere cererea pacienţilor, determinată pe baza datelor furnizate de surse independente.

În urma monitorizării implementării angajamentelor, Consiliul Concurentei a constatat nerespectarea parţială a acestora, prin încetarea comercializării a trei forme ale produsului Seretide înainte de termenul prevăzut, de doi ani. Practic, prin acţiunile sale, GSK a determinat scoaterea acestor produse din lista de medicamente compensate a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

"Angajamentele asumate de GSK asigurau implementarea efectivă a reglementărilor în domeniu, care prevăd că un producător trebuie să aprovizioneze, cu precădere, piaţa naţională, constituind o garanţie suplimentară a faptului că pacienţii români au acces la medicamentele relevante. Formularea de angajamente este o iniţiativă a companiilor implicate într-o investigaţie şi orice modificare ulterioară a acestora sau a modului de implementare se face doar în urma unei decizii a autorităţii de concurenţă. Astfel, încălcarea obligaţiilor asumate reprezintă o faptă gravă, fiind pus sub semnul întrebării obiectivul urmărit, respectiv restabilirea mediului concurenţial", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citat în comunicat.

Seretide este un medicament utilizat în tratamentul astmului bronşic şi al bolii pulmonare obstructive cronice.

Decizia autorităţii de concurenţ  poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

Reacția GlaxoSmithKline

În replică, GSK consideră că şi-a îndeplinit angajamentele comunicate de Consiliul Concurenţei şi îşi rezervă dreptul de a ataca în instanţă amenda primită de la această autoritate, au declarat reprezentanţii companiei, citați de Agerpres.

"Compania GSK consideră, fără echivoc, că a respectat cadrul legal şi de reglementare şi şi-a îndeplinit angajamentele comunicate de Consiliul Concurenţei prin Decizia nr. 84/2017. GSK a acţionat, în mod constant, cu bună credinţă atât în contextul investigaţiei iniţiate în 2013, cât şi în perioada de monitorizare a angajamentelor asumate prin decizia din 2017. Obligaţiile legale şi angajamentele asumate sunt deosebit de importante pentru GSK iar, pentru întreagă perioada în care a deţinut dreptul de comercializare, GSK consideră că a respectat cadrul legal şi de reglementare şi şi-a îndeplinit angajamentele comunicate de Consiliul Concurenţei", se arată în răspunsul GSK.

Compania susţine că a întrerupt comercializarea respectivelor produse după ce Ministerul Sănătăţii a respins propunerea de preţ.

"În linie cu legislaţia românească în domeniu, Ministerul Sănătăţii are dreptul exclusiv de a respinge preţul propus de producători pentru medicamentele cu prescriere medicală şi, în consecinţă, producătorul este obligat să întrerupă comercializarea acelor molecule pe piaţa din România, în sistem de rambursare. Astfel că, urmare a deciziei Ministerul Sănătăţii de a respinge preţul propus, preţul din CANAMED pentru anumite molecule din portofoliul GSK pentru boli respiratorii a expirat, începând cu data de 7 noiembrie 2019", spun oficialii companiei.

Aceştia au precizat că au drept principală preocupare sănătatea pacienţilor şi au informat, cu prioritate, medicii specialişti în legătură cu opţiunile alternative de tratament disponibile pentru pacienţi. Pacienţii au avut, în tot acest timp, acces la mai multe opţiuni de tratament atât molecule inovative, cât şi generice.

"Compania GSK consideră că argumentele existente susţin faptul că nu au fost încălcate angajamentele asumate cu Consiliul Concurenţei şi îşi rezervă dreptul de a întreprinde orice acţiune necesară în justiţie pentru a-şi apară drepturile şi interesele", au conchis responsabilii companiei.

Industria de profil a mai atras atenţia, în trecut, cu privire la problemele care pot apărea pe această piaţă, ca urmare a politicii de preţuri practicate de autorităţile române.

Astfel, la finele anului trecut, într-un comunicat de presă, Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul iminent de declanşare a unei noi crize a medicamentelor în România şi a făcut un apel public către Ministerul Sănătăţii să promoveze măsurile necesare pentru menţinerea în farmacii a celor 71 de medicamente cu risc de dispariţie, multe dintre ele fără alternativă terapeutică.

"Taxa clawback împreună cu politica celui mai mic preţ sunt o barieră în calea accesului pacienţilor la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice, dar şi o barieră în calea atragerii de noi investitori străini", semnala Asociaţia.

În mai, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care taxa claw-back a început să fie aplicată diferenţiat.

Potrivit actului normativ, începând cu trimestrul I al anului 2020, contribuţia trimestrială se calculează şi se datorează diferenţiat pentru medicamente. În acest sens, toate medicamentele de fabricaţie în România vor avea un procent de 15% taxă clawback, în condiţiile în care până atunci era de 27%, medicamentele generice vor avea taxă clawback de 20%, iar medicamentele inovative de 25%.