Aceasta după ce, miercuri, BNR a cotat euro la 4,6722 lei.

Cursul BNR urmeaază o tendință ascendentă de la începutul anului, când au intrat în vigoare noile taxe anunțate de Guvern la sfârșitul anului trecut.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, a explicat că rolul băncii centrale este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe piaţa valutară şi pe cea monetară interbancară, în condiţiile în care noile măsuri intrate în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe, astfel încât se caută noi niveluri de echilibru.

"În semestrul doi al anului trecut, am avut o stabilitate relativă a cursului de schimb, cu o variaţie în jur de 1 procent, între 4,62 - 4,67 (lei/euro - n. r.), ca urmare a îmbunătăţirii unor indicatori fundamentali, cum ar fi rata inflaţiei, dar şi a unei stabilităţi în privinţa variaţiei dobânzilor pe pieţele interbancare, inclusiv o marjă uşor pozitivă comparativ cu alte pieţe din zonă. Noile măsuri care au intrat în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe - valutară şi monetară interbancară - care sunt strâns corelate şi, ca urmare, pe aceste pieţe, se caută noi niveluri de echilibru. În condiţii de maximă incertitudine, rolul BNR este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe aceste pieţe", a explicat Suciu, citat de Agerpres.

Deprecierea, pe fondul incertitudinilor de politică economică pe plan intern

În opinia lui Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania, leul românesc şi-a continuat tendinţa de depreciere la un nou nivel minim istoric în principal pe fondul provocărilor din sfera echilibrelor macroeconomice şi al incertitudinilor de politică economică pe plan intern.

"Leul românesc a continuat tendinţa de depreciere în raport cu moneda unică europeană spre un nivel minim istoric în şedinţa de tranzacţionare de astăzi, evoluţie determinată, în principal, de provocările din sfera echilibrelor macroeconomice şi de incertitudinile de politică economică pe plan intern, într-un context caracterizat prin volatilitate pe pieţele financiare internaţionale. Pe de o parte, România a înregistrat în 2018 cele mai ridicate niveluri ale deficitului de cont curent şi ale deficitului bugetar dintre ţările regiunii membre ale Uniunii Europene, situându-se, totodată, pe primele locuri la nivelul UE", a explicat Andrei Rădulescu.

De asemenea, acesta a afirmat că măsurile fiscal-bugetare anunţate la final de 2018 şi absenţa unui proiect de buget pe anul 2019 au contribuit la intensificarea percepţiei de risc privind evoluţia deficitului bugetar în 2019, fiind în creştere probabilitatea poziţionării peste pragul de 3% din PIB, limita impusă de Pactul de Stabilitate şi Creştere.

"Nu în ultimul rând, banca centrală a semnalat o consolidare a politicii monetare pe termen scurt, iar pe piaţa monetară şi pe piaţa titlurilor de stat ratele de dobândă s-au diminuat în ultimele şedinţe, factori care au condus la atenuarea cererii pentru lei", a spus Andrei Rădulescu.

În schimb, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,0573 lei, în scădere cu 2,30 bani (0,56%), faţă de cursul de miercuri, respectiv 4,0803 lei/dolar.

Moneda naţională s-a apreciat şi faţă de francul elveţian, cu 0,77 bani (-0,18%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,1537 lei, comparativ cu 4,1614 lei/franc.

Gramul de aur s-a scumpit cu 55,02 bani (0,33%), până la 168,5728 lei, de la 168,0226 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.